Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"să nu mai am umbre"23028 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
Simon SalcaSS

Simon Salca

AutorAtelier

Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.

5 poezii, 0 proze

NI

Niculescu Ioana

AutorAtelier

Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...

17 poezii, 0 proze

Baird T. SpaldingBS

Baird T. Spalding

AutorClasic

Baird T. Spalding s-a nascut in Anglia intr-o familie de negustori care, timp de trei secole, a facut comert cu India. A fost dus acolo la varsta de patru ani. Inca din tinerete a fost atras de probleme religioase. Dupa efectuarea studiilor, a devenit specialist in mine. La o varsta tarzie s-a hotarat sa publice Vietile Maestrilor, opera sa de capatai. A trecut in lumea umbrelor in 1953, la Tempe, Arizona, la varsta de nouazeci si cinci de ani. Douglas K. Vorss, editorul sau, il cunostea probabil pe Spalding mai bine ca oricine datorita prieteniei lor care dura de ani de zile. Iata un extras din alocutiunea rostita de acesta la 22 martie 1953, la Tempe, la slujba celebrata in memoria lui Spalding: "Spalding era un rabdator si umil slujitor al tuturor celor pe care-i intalnea. Oricare ar fi fost imprejurarile, el nu ingaduia sa fie prezentat auditoriului ca o personalitate ce a realizat lucruri deosebite. Din 1935, am avut sansa unica de a calatori cu el prin mai mult de doua sute de...

2 poezii, 0 proze

IM

ionascu mirela

AutorAtelier

traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...

1 poezii, 0 proze

AS

anefi noris saihan

AutorAtelier

In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...

3 poezii, 0 proze

ilorian paunoiuIP

ilorian paunoiu

AutorAtelier

https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....

90 poezii, 0 proze

Valentin BoeruVB

Valentin Boeru

AutorAtelier

Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...

150 poezii, 0 proze

Stăncioi NatanaelSN

Stăncioi Natanael

AutorAtelier

"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)

13 poezii, 0 proze

Nataliea AlbuNA

Nataliea Albu

AutorAtelier

M-am nascut pe plaiuri mioritice, in lunca Siretului, intr-o casuta umbrita de doi tei si coama dealurilor in care m-am simtit toata copilaria o printesa... Am aparut pe lume intr-o zi de 13 septembrie, o zi insorita imi povestea mama, ajunul sarbatorii satului "HRAMUL SFINTEI CRUCI" N-am nascut ametita de mirosul cozonacilor si de parfumul strugurilor din bolta casei. Poate ca cele mai frumoase amintiri vor ramane din perioada copilariei... o spun si acum, copiii nascuti la tara nu sunt robotizati, au o lume de basm, mai pot avea acces si-acum la ea. Le-am dat mult de furca parintilor mei, n-am avut frati, dar traiam in lumea mea imaginara cu printi si printese, cu feti frumosi si zmei, m-au pierdut de la 3 ani, fugeam unde erau copii, ma ascundeam in rondurile de flori si o data m-au recuperat disperati abia spre dimineata, adormisem intre flori asteptand sa apara Faf frumos... O LUME DE BASM! pat de flori si bolta instelata, ce paote fi mai frumos? Aceasta e partea frumoasa a...

7 poezii, 0 proze

George L. DumitruGD

George L. Dumitru

AutorAtelier

Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...

48 poezii, 0 proze

să nu mai am umbre

de Ela Victoria Luca

stau în linia soarelui aș vrea să îmi crească un trup în care să nu mai am umbre aștept să rămân ceea ce sunt privesc spre mine cu teama că frigul are mâini fără sfârșit îmi va cuprinde toate...

PoezieAtelier

de-a fir a par

de Grecu Cristian

Am apucat sa te strig,\"asteapta Lara ca ma doare piciorul\"(dimineata buimac de somn , am alunecat pe trepte si....)schiopatand pana la ea,\"ia uita-te la mine!\" -ce mai vrei? -Lara,trebuie sa te...

ProzăAtelier

Scrisoare catre muza mea (d.s.a.)

de Romeo Rostas

Hai sa-ti spun ce-am patit ieri, vai, sa vezi ce zi am avut, plina de ras cu plans. Un pic sinistra, dar relaxanta pana la urma. Stateam cu picioarele in sus pe perete, ma dureau, ca nu stiu cine m-a...

ProzăAtelier

Te rog

de Alex Serban

Plecasem din zgomot și lumini orbitoare Îmi înghițisem amețeala și nu-mi exteriorizasem puțina fericire Căutam să scap, să nu mă mai gândesc la realitate Taci și ascultă! Am dezertat din chinul...

Atelier

La noi cand vine iarna

de Mircea Diaconu

La noi, cand vine iarna, toti norii anului trecut se aseaza pe pamant si sint zapada. De asta e atit de senin si rece. De asta nu ploua si putem vedea toate avioanele, care merg spre tarile calde. E...

ProzăClasic

Să reînveți lumini și umbre

de Mihaela Bufnila

Să reînveți lumini și umbre 1981 Joi Ce ciudat de străine ne apar lucrurile privte invers, reflectate. M-am obișnuit cu propia noastră imagine reflectată în oglindă doar pentru că nu avem o alta? Dar...

Atelier

Când noaptea nu se mai trezește

de Hau Denis Alexandru

Când noaptea nu se mai trezește Nici zilele nu mai adorm, Ceva din umbră mă pândește Și mă coboară-n alt decor Din vis, dincolo de ferestre Umbre de vănt se năpustesc Și uit să mai închid lumina Mi-e...

PoezieAtelier

Când noaptea nu se mai trezește

de Hau Denis Alexandru

Când noaptea nu se mai trezește Nici zilele nu mai adorm, Ceva din umbră mă pândește Și mă coboară-n alt decor Din vis, dincolo de ferestre Umbre de vănt se năpustesc Și uit să mai închid lumina Mi-e...

PoezieAtelier

Mai am cateva zile-n capitala

de Tinca Mihai-Paul

Mai am câteva zile-n capitală Mai am câteva zile-n capitală Dorm în aceleași așternuturi, Afară-i o liniște domoală Mă simt ca la începuturi! Trebuie să-mi fac licența Cu tot ce implică efortul, Nu...

PoezieAtelier

cine sunt eu ca să nu ucid

de ioana negoescu

uneori adevărul e doar un lup ce așteaptă cuibărit în rana mea arcuită peste iluzie realitatea seamănă prea mult cu o câmpie eu mă întreb doar dacă acesta e locul unde pot să-mi las ranița unde pot...

PoezieAtelier