"ricoșări" – 227 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
ASAlfonsina Storni
Nació en Sala Capriasca (cantón suizo del Ticino) el 22 de mayo de 1892. A los cuatro años se trasladó con sus padres a Argentina. Vivió en Santa Fe, Rosario y Buenos Aires. Terminó su vida suicidándose ahogada en la playa de la Perla en el mar de Plata el 25 de octubre de 1938. Alfonsina Storni está en ese intermedio epocal y estético que a veces ha querido verse como simple acotación entre dos ismos: el modernismo y la vanguardia. Pero el postmodernismo no sólo hizo fundaciones, sino que apresó, en medio de sus rechazos, mucho de lo que el modernismo daba de turbulencia creadora a la vanguardia poética. En ese plazo histórico crece cualitativa y cuantitativamente el discurso femenino con la certeza de que la mujer no sólo es guardadora, sino individuo pensante. No es extraño entonces que la voz femenina sea tan representativa a partir de la década del 10 de nuestro siglo y que en la primera fila se destaque, como iniciadora en la poesía, Alfonsina Storni, junto a Delmira Agustini,...
6 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
EGErnesto Che Guevara
Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che a fost un revoluționar de stânga, lider al regimului comunist cubanez și insurgent sud-american. S-a născut în Argentina, la 14 iunie 1928, în localitatea Rosario del Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatăl fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, având strămoși basci, irlandezi și spanioli. La vârsta de doi ani se îmbolnăvește de astm bronșic, iar de la vârsta de 3 ani a învățat șah de la tatăl său și a participat chiar la concursuri începând de la vârsta de 12 ani. Mama sa l-a învățat franceza, pe care o va vorbi în mod curent, fiindu-i utilă mai ales în experiența africană de mai târziu. Mătușa sa, de care era foarte apropiat și care a crescut-o pe mama sa de la moartea prematură a părinților acesteia, era comunistă. În timpul adolescenței, profitând și de perioadele de repaus provocate de crizele de astm,...
10 poezii, 0 proze
DADelmira Agustini
Delmira Agustini (1890 în Montevideo — 1914) a fost o poetă uruguaiana. Una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american. Născută in Montevideo (Uruguay) din părinți de orginie italiană, Agustini a fost un copil precoce înca din primii ani de viață. Ea a început să scrie poezii de la vârsta de 10 ani și tot atunci a avut primul contact cu limba franceză, muzica și pictura. Ea s-a măritat cu Enrique Job Reyes pe 14 august în 1913. Căsnicia lor n-a durat mult pentru că la mai puțin de un an divorțul era deja finalizat pe 5 iunie, 1914. O lună mai târziu, Reyes o omoară pe Agustini împuscand-o în cap după care se sinucide. Lirica ei este vitalistă, pasională, de o deplină sinceritate a sentimentelor, notabilă prin stil și perfecțiune formală. Opere Cartea albă (El libro blanco) - 1907 Cântecele dimineții (Cantatos de la mañana) - 1910 Caliciile deșarte (Los cálices vacíos) - 1913 Mătăniile lui Eros (El rosario de Eros) - postum 1924
3 poezii, 0 proze
ricoșări
de Dacian Constantin
de prea mult timp îmi lunecă prin piele cancerul unei obsesii neputința de a iubi a doua oară din respect pentru cea dintâi teama de comparații și de ridicări pe brațe ale sinelui de prea mult timp...
constanța nu-i calitate ci defectul meu primar
de Coculeanu Paul
constanța azil al declasaților constanța ricoșării până la dracu-n praznic să le ia să le ducă departe pe mașini dintr-un șanț nemernici guvizi cu găi în războiul constant crabi și chefali infractori...
Criptic?Nu!Ecliptic!02.02.2008
de Grecu Cristian
Intors dimineata de unde puneam tara la cale,pasesc pe covorul de plus.Hainele ei sunt azvarlite pretutindeni,iar infinitele perechi de cercei ricosati din mobila se infig in covor.Ciorapii scurti cu...
Later
de Corina Gina Papouis
ochii se-ntorc inițiativă tîrzie adunată în colțuri saliva lor digeră amintiri conservate atent pe felii de suflet uscat mă arunc în irișii tăi cu ricoșare în inimă o durere penticostală tratată...
Mai puternici decât furtuna
de chirescu manuela catalina
Cerul gri își scutura norii peste lacul dintre munți. Picăturile reci de ploaie loveau oglinda apei, formând cercuri care se împrăștiau ușor, ca niște șoapte ale vântului. Rico, o broască săltăreață...
Traseul secret al morții după 1 aprilie
de Dragoș Vișan
După un accident electoral cusut până-n pânza cea mai albă a nevinovăției simulate discursul lui Voronin stă spânzurat de-un picior diplomatic tras în aer c-un cordon de parcă înalță catargul în...
nevisari
de mirela nicoleta hincianu
Încropesc din secunde ruginite minutarul lipsă de pe ceasornicul celor douăsprezece ore trecute suspect de repede pe lângă viața mea. Mă afund în tăcerea chemată spre mine. Tac… să-mi ascult ceasul...
Rosarium (?)
de Cezar Ivănescu
!stau în pământul sterp fără noroc, cadavrul mi-l îngrop și mi-l dezgrop gropar al vieții mele fără viață trăită-n scârbă, în dezgust și greață, plătit cu Timpul care mă omoară dator vândut celui ce...
ricoșeuri
de florin caragiu
ne lovim unul de altul ca din întâmplare pe străzi încetinite de oameni cu handicapuri împinși de o apăsare constantă trecem prin piețele colorate cu nuanțe de roșu aprins și zicem: durerea din...
ricoșeuri
de adriana barceanu
când nu mai înțelegi vine dintr-o eroare pământul n-a fost întodeauna rotund și sila prietene e doar o necesitate un altfel de a fute atunci când nu mai sunt argumente și practica devine abstractă...
Rosarium (III)
de Șerban Foarță
Avea aspectul unei prăjituri: când al unui tort în stil baroc, când al unei fine fondante rococo. Simțind că ți s-ar fi topit în gură, salivai, – cum salivează, prea trampată, savarina; salivează,...
Ricoșeuri epigramatice
de Ion Cuzuioc
Ricoșeuri epigramatice În anul 2000 am editat volumul de ricoșeuri epigramatice \"În audiență cu floreta\", cu o prefață de George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România, avându-l ca...
Rosarium (Bocet)
de Cezar Ivănescu
! când într-un sicriu m-ai închis de viu, Mari, Mario, Mari, Mario ! ! eu n-am vrut să-nviu pe lume să viu, Mari, Mario, Mari, Mario ! ! în pântec mă porți să mă-nvii din morți, Mari, Mario, Mari,...
de ricoșat
de Daria Darid
la început, oricine e tentat să creadă a te aciua la umbra unui om nu ți-e decât rostul de a-l mânui pe dumnezeu eu vin să te apuc de ceafă un iubit nu se poate numi iubit până la ultima lovitură de...
glonțul a ricoșat din tâmpla marionetei în sângele meu
de Daniel Dăian
și așa ai scăpat cu viață din imaginația unui bărbat care la bătrânețe se credea teatru de păpuși