"repaus" – 1061 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMitrofan (parintele Mitrofan)
SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.
1 poezii, 0 proze
EGErnesto Che Guevara
Dr. Ernesto Rafael Guevara de la Serna (n. 14 iunie 1928 – d. 9 octombrie 1967) mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che a fost un revoluționar de stânga, lider al regimului comunist cubanez și insurgent sud-american. S-a născut în Argentina, la 14 iunie 1928, în localitatea Rosario del Fe, ca cel mai mare dintre cei cinci copii ai unei familii prospere, tatăl fiind Ernesto Guevara Lynch, iar mama Celia, având strămoși basci, irlandezi și spanioli. La vârsta de doi ani se îmbolnăvește de astm bronșic, iar de la vârsta de 3 ani a învățat șah de la tatăl său și a participat chiar la concursuri începând de la vârsta de 12 ani. Mama sa l-a învățat franceza, pe care o va vorbi în mod curent, fiindu-i utilă mai ales în experiența africană de mai târziu. Mătușa sa, de care era foarte apropiat și care a crescut-o pe mama sa de la moartea prematură a părinților acesteia, era comunistă. În timpul adolescenței, profitând și de perioadele de repaus provocate de crizele de astm,...
10 poezii, 0 proze
Jaime Sabines
Je te veux à aux dix heures du matin Je te veux à aux dix heures du matin, et aux onze, et aux douze du jour. Je te veux avec toute mon âme et avec tout mon corps, parfois, dans les après-midi de pluie. Mais à aux deux heures de l\'après-midi, ou aux trois, quand je me mettes à penser nous deux, et tu penses le repas ou au travail quotidien, ou dans les divertissements que tu n\'as pas, je me mets a te haiser sourdement, avec la moitié de la haine que je garde pour moi. Je retourne ensuite à t’aimer, quand nous nous coucherons et consigne que tu es faite pour moi, d\'une certaine manière me le dissent ton genou et ton ventre, que mes mains me convainquent de cela, et qui il n\'y a pas un autre lieu où je viens, où je vais, mieux que ton corps. Tu viens toute complète à ma rencontre, et les deux nous disparaissons un moment, nous nous mettons dans la bouche de Dieu, jusqu\'à ce que je te dise que j\'ai faim ou sommeil. Tous les jours je te veux et je te haïs irrémédiablement. Et il y a...
0 poezii, 0 proze
JGJean Giono
Jean Giono (Manosque, 30 mars 1895 - Manosque, 8 octobre 1970) est un écrivain français, d'une famille d'origine piémontaise. Un grand nombre de ses ouvrages ont pour cadre le monde paysan provençal. Inspirée par son imagination et ses visions de la Grèce antique, son oeuvre romanesque dépeint la condition de l'Homme dans le monde, face aux questions morales et métaphysiques et possède une portée universelle. Il fut accusé à tort de soutenir le Régime de Vichy et d'être collaborateur avec l'Allemagne nazie pendant la Seconde Guerre Mondiale Il devint l'ami de Lucien Jacques, d'André Gide et de Jean Guéhenno, ainsi que du peintre Gimel. Il resta néanmoins en marge de tous les courants de littérature de son temps. Giono est né à Manosque le 30 mars 1895. Il n'a ni frère ni sœur. Son père est un cordonnier anarchiste d'origine italienne qui passe beaucoup de temps à lire la Bible ; sa mère dirige un atelier de repassage américain. Giono a...
1 poezii, 0 proze
Repaus
de Mariana Cardas
Înstelari înalte, adăstați-va un ceas rotirea într-o interminabila, febrila adormire căci în inchisorile clepsidrei clipa și răstimpul se răscoală
Repaus
de Cezar Mazilu
Lumea stă încremenită în rugi personale, aruncate post-restant celui ce-ntinde sforile. Dumnezeu cască de plictiseală, urmărind știrile pe satelit. Nimic nou, atentate, directive, război, cutremure....
repaus
de Oprea Andreea
Afara ploua neincetat, La fel si inauntru, In sufletul incetosat de ganduri De fapte si gesturi tulburi. Cad stropii grei de ploaie Si limpede pocnesc Si frunzele se-ndoaie Si pomii se golesc. Si...
Repaus
de bogdan dragomir
stăteam de o parte și de alta a dealului trupul tău e un bolovan pe care îl rostogolesc peste tăcere de undeva de jos de sub pielea ta se aud tramvaie din când în când trec ambulanțe *** stăteam pe o...
Repaus
de Giuseppe Ungaretti
Cine-o să mă însoțească-n câmpii Soarele se seamănă-n diamantele stropilor de rouă pe iarba mlădioasă Rămân docil predispoziției universului clar Se dilată munții în înghițituri de umbre violete și...
Repaus
de Adrian Constantinescu
Plec spre casă. Obosit. Lihnit. Îmi arunc scârbit geanta pe bancheta din spate. La fel haina. Cine o fi introdus regulamentul ăsta idiot. Să porți mereu costum la firmă. Cică dă bine la clienți. Pe...
Repaus
de Daniel Aurelian Rădulescu
Nu-i gravă moartea, e doar ascultare continuă fără răspuns, odihnă, răbdare multă, o reflecție de tihnă tot așteptând himerică-nălțare. Este la fel, frustrant precum exilul supliciul când ai vrea să...
repaus
de Ștefan Petrea
Eu nu spun că dacă ai pleca nu mi-ar muri toate hematiile, ducând o viață anaerobă de om pe pat de sicriu, că, fără fițe, tu ești aerul meu, pasărea ce-mi poartă în pântece văzduhul clocind apoi oul...
Repaus atemporal
de Monica Mihaela Pop
ca dintr-o ciutură spartă, cădeau peste mine ecouri obscure ale tăcerii de dinainte din palmele plânse până în sânge îmi creșteau ploi, după chip și asemănare de sâmbure nu mă dădeam în vânt către...
repaus mamar
de Vasile Munteanu
la venirea serii oamenii dorm acolo unde întunericul i-a surprins golindu-le amintirile strada ai crede că e un hamac însă în somn nimeni nu este credincios sau necredincios este un visător pentru...
repaus de anotimp
de Ancuța Mihaela Georgia
cu o zi mai puțin un grad minus simt un septembrie ca un prieten bătrân și bărbos care-mi spune multe cuvinte așezate hipnotice mă mângâie lasă liniștea să prindă miros de oftat un prieten fără carte...
Repaus dominical
de Matei Gabriel
Singurătate în repaus dominical, Sufletul meu vrea să-mi curețe gândul, Ceasornicarul amorțit bate-n fundal Și mă determină să urăsc timpul. În deznădejdea vieții pășește cu sfială Un gând macabru în...
în repaus
de Dumitru Cantea
în repaus azi, iubito, mă simt singur... și dacă-ntâmplător voi trece pe la tine – voi căuta... un pictor. iar tu, să scoți penița și-n timp ce-am să mă las pe spate... tu să-mi pictezi umbra de sub...
Doar repausul e relativ
de Ciprian Marza
mă nasc fără prihană din nimic căci săvârșirea sexuală nu are logică și de aceea neștiința inconștienței se măsoară în kilometri de suflet asemenea șinelor unui tren care mă mână între stațiile...
Liră în repaus
de Cătălin Ionașcu
O vorbă-n scrum, purgatoriu infirm, Un vals postum, scrisoare către cer, Ocară-n ceară, orgoliu mare, sper Ca din gaură-n soare, din ceas în fum Speranța aleasă din doliu și înger, Nonsens cu limbaj...
mușc calic din repaus
de ștefan ciobanu
în mine circulă reumatic dar seminal îngeri cu ochi de hârtie care îmbibă până la straturile confortabile cerneala scursă din sentimentele mele știi zilele cele mai piezișe sunt cele nelalocul lor...