"răsună aproape șoptit" – 4085 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGeorge Uscatescu
George Uscătescu Profesor la Universitatea Complutense din Madrid și director al Departamentul de Estetică și Arte, Președinte al Societății Ibero-Americană de Filosofie, Laureat al Premiului Național de Literatură \"Menendez Pelayo\" (1970), George Uscătescu a publicat peste o sută de volume și mii de studii și articole în Europa și Statele Unite, tratând teme de filosofie, estetică, critică literară și de artă, teorie politică. Activitatea poetică a lui George Uscătescu ocupă un loc de excepție în opera sa vastă și fecundă. Varii cărți de poeme în română și spaniolă fac din universul poetic al lui George Uscatescu o experiență literară de mare originalitate. Lirica sa și opera dramatică aduc un repertoriu estetic în care elementele unei poezii metafizice se combină ideal cu o nouă percepție a peisajului și o nouă decantare a destinului omului supus unui permanent exil. Toate acestea într-un limbaj și un stil extrem de personal în care răsună ecourile unei experiențe poetice de...
0 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
răsună aproape șoptit
de Bejliu Anne-Marie
răsună aproape șoptit toate urmele tale rămase în viața copilei adolescentei femeii ești tatăl și prietenul și adolescentul nebun care fură gândurile gesturile și femeia începe să lovească pereții cu...
Simțiri șoptite
de Camelia Petre
tăcere ochii au năvălit ochii altor simțuri topire sunet pătruns de portative atingeri ale unor priviri mai presus de tenebre mai prejos de stele între cer si pamant omul dincolo de înțelegerea...
Rugăciunea lui Àgùr
de Nic Deler
Îndoiala aproape îi strivea sufletul lui Àgùr. "Dacă sinapsa purtătoare de intuiție își trimite consoana principală neînsoțită spre Semnul Simbolului Înfășurat pe Drumul Neuronal Aleatoriu, așteaptă,...
legături nedureroase
de Bejliu Anne-Marie
legătura cu gândurile nu doare doare legătura cu materia cu obiectele și cel mai tare rănește legătura cu acele cruci înfrățite cu aceea pe care o port acum și poate mereu lovind gardurile pline de...
Praf, scrum si nemurire
de A V
* Biserica inalta si impunatoare de pe deal era singura cladire care a ramas intreaga din tot vechiul sat. Un tanar sfios si aproape firav intra cu teama in biserica. Aici timpul parca a stat in loc....
Despre azi și toamnă
de Claudiu Moldovanu
“Săturatu-s-a pământul de noi și ceilalți ne mustră. Au doară ne vei mai scăpa în următorul veac?” Bătrânul abia mai respira. Era frig în cameră și cu toate că purta vesta veche de lână și era...
Episoade de viață (capitolul 1)
de Eduard Burlacu
Liniile albe de pe mijlocul străzii alternează monoton cu spațiile goale, dând un efect hipnotic care mă face să le număr automat. Undeva, într-un punct întunecat al subconștientului, rațiunea îmi...
Fabrica de visuri
de Vlad Moldoveanu
După câteva bătăi timide, ușa se deschise cu un scârțâit lugubru și în pragul ei apăru un individ mărunțel și gras, care privea ușor stânjenit pe după lentilele groase ale ochelarilor cu ramă neagră,...
Revelația mesagerului oportun
de Marian Pavelescu
O clădire paralelipipedică, placată cu sticlă fumurie în care se reflectau împrejurimile și câțiva nori. Octav își arătă delegația la intrare și coborî în demisolul amenajat ca o garderobă mare, din...
meandre 36-la drum
de viorel gongu
15 0re MEANDRE 36- la drum Drumul pe jos i-a mai limpezit gândurile. Chiar dacă este valabil acel „când nu este obligatoriu să iei o hotărâre este obligatoriu să nu iei nici o hotărâre! „ Mihai se...
Vremea lupilor
de Aurica Istrate
Vara s-a dus. O toamnă scurtă și ploioasă a urmat-o. Constantin Răchieru nu a avut tihnă până nu și-a văzut recolta în ogradă. A urcat-o apoi în podul casei. Era mulțumit. Un singur lucru îl mai...
Fierarul
de Dan Nicu
Motto: ...Haemus și Carpații! – Arhon, cum vă numiți? Am ordin să vă trec în catastiful cetății! Necunoscutul își ridică privirea. În contrast cu fața, încordată aidoma unei sculpturi de marmură,...
Calator cu umbra unui inger
de Bogdan Muzgoci
Rece,prea rece simțeam vântul mușcând din obrazul meu palid în răcoarea primăverii și vreascuri neputincioase trosneau sub trecerea pașilor mei ușori ce coborau spre pămănt la fel ca jocul petalelor...
Aproapelui cu ură XII
de mihai traista
Aproape spre seară, lăsând la o parte mândria, Petru Klontz se duse acasă la Anna Surduc să-l invite pe profesorul Stănescu la el, chipurile să vorbească despre organizarea vănâtorii la care urma să...
Testament pentru iubire
de Maria Prochipiuc
undeva într-un loc anume oamenii mă uimesc îmi alătur pașii de pașii lor fiecare cuvânt răsună sub clopot când se face noapte ascult uneori singuratică învăț bucuriile pe de rost dorurile îmi...
Oflia
de Ioana Ionescu
O lumină entuziastă, însorită izbucnise printre jaluzelele biroului Ofliei. Cu un chip senin, prindea documentele cu agrafe de birou. Terminase aproape, și vroia să ia o pauză vizitându-i pe colegii...
38 de minute II
de Lesenciuc Teodor
II Horațiu: “Nu pot să mă desprind. Nu pot. Nu vreau!” Aproape se înecă în ochii ei mari, ridicol de adânci. Întotdeauna crezuse că cenușiul era o culoare nepotrivită pentru alte creaturi în afară de...