"pruni sau luni" – 4914 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
GNGETA NEDELCUU
Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...
25 poezii, 0 proze
CCCiprian Cioiulescu
M-am născut și am copilărit în Brașov. Am locuit în extreme: cartierul Steagul Roșu, actual Astra și Calea Poienii. Grădinița și școala generală le-am facut “la nemți”, liceul “la români”, la Info – Revoluția m-a prins într-a zecea. Am participat fără să vreau la revolta din Brașov din ‘85, mergeam în Prund la meditații de Română. Mi s-a părut distractiv, deși pe undeva mi-era teamă. Deși eram de mic pasionat de calculatoare, am studiat Medicina la U.M.F. – Informatică știam deja destulă, iar Pishologia mi se părea cu aplicare prea limitată. Mi-am dat seama însă repede că n-am ce trebuie ca să devin medic. M-am mirat că mulți colegi care aveau și mai puțin din acel dar, nu-și dădeau seama. Majoritatea spuneau că este “o meserie bună”. Ciudat. Am terminat Medicina și am creat … o firmă de soft, în București. În 2000 am plecat cu tot cu mica mea echipă în Germania, cu Greencard. Am suferit, am învățat, m-am însurat. Am călătorit mult. M-am specializat în Project Management și am văzut...
2 poezii, 0 proze
pruni sau luni
de Ottilia Ardeleanu
să-mi scrii de azi iubite sonete-n hamangia eu să te-aștept cu luna pe brazdă-n ceamurlia să te întreci pe tine în versuri jubilare să stăm chitiți sub flasce lumini de felinare în rime-mbrățișate să...
au înflorit în mine duzii...
de petre ioan cretu
au înflorit în mine duzii atât de înalt încât cucii din ei ating cu ciocul ochii lunii la marginea satului țăranii își cară în spate câmpia și o urcă în mori uriașe ca niște cetăți vopsite în roșu la...
Străinul
de Balcan Ana
Umblând mereu prin lume străină de mai bine de cincisprezece ani, Mareș uitase să se mai gândească cum și cu ce își va hrăni familia acum, peste trei luni sau peste doi ani .Pentru el gândea...
Maria Nicoleta
de Sorin Stoica
Luni Doar floarea din pruni Să o lași să fie ca mâinile tale, Cu filiforme și fine petale. Marți Pe ochișorii tăi frați Să vină trei raze răzlețe de soare Să-nvețe de la ei culoare. Miercuri Toate...
Foloasele și ponoasele unui Povestitor
de Ioan-Mircea Popovici
De luni până joi Vin amintirile după noi Ne-am cam obişnuit să trecem printre minuni Ca popândăii prin livada cu pruni Mare noroc vecinătatea cu marea şi cu Infinitul Tot vroiam să-ţi spun, dar am...
Atemporale
de petre ioan cretu
câmpia parcă a mai crescut dar tot firavă pare azi și crugul lunii se frânge brusc sub miriști fulgerând bolnav de zare bate toaca de lemn de tei a plin cântecul ei și se prelinge pe sub streșini...
Hărnicel
de Mihaela Rascu
HÃRNICEL Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte,...
Povestea unei case părăsite
de elena gheorghiu
Pe un vârf de munte, în localitatea Cheița, se gâsea o casă părăsită. Această casă fusese locuită cu cinzeci de ani în urmă, iar acum ajunsese o ruină fără uși, cu geamurile sparte și cu...
Salt mortal
de petre ioan cretu
cineva m-a închis o veșnicie întreagă într-o piatră într-o urmă de nisip și m-a lăsat să mă spele apele bătrânului râu deodată râul a început să urce dealul pieptiș așa cu apele suflecate până la mal...
Femeia din debara
de Maria Gold
De câteva zile mă tot întreb dacă a venit timpul să scriu despre casa din debara. Despre femeia din debara. Și stau în cumpănă pentru că în engleză cuvântul se traduce “closet”. Iar în românește l-am...
Spre necunoscut Capitolul X
de nicolae tomescu
Ultima vacanță a Victoriei a lăsat amintiri de neșters atât pentru ea cât și pentru ai casei care, într-o întreagă după amiază de duminică, au ascultat-o povestind. Vorbele ei i-au purtat în lunga...
Expoziția Ștefan Câlția. Obiecte grăitoare
de Ioan-Mircea Popovici
1. Mai mult decât artă. O asumare de responsabilitate etică, estetică, civică și istorică, cu mijloacele artei sale. Din fericire, în demersul său, familia îi este alături. Voi intra în detalii cu...
poveștile Victoriei
de nicolae tomescu
Ultima vacanță a Victoriei a lăsat amintiri de neșters atât pentru ea cât și pentru ai casei care, într-o întreagă după amiază de duminică, au ascultat-o povestind. Vorbele ei i-au purtat în lunga...
Sus pe deal
de Nicolae Diaconescu
Sus pe deal Satul Vulturești se-ntinde pe valea râului Argeșel, între dealuri înalte, împădurite cu fagi și stejari. Cât vezi cu ochii, numai pădure. Acolo pe dealul Hulubii, la vreo cincisprzece...
Vișinii tatei
de Nicolae Diaconescu
Trecuse aproape un an de când nu mai fusesem acasă. Când am plecat din Rupea, la sfârșitul lunii iunie, parcă mă eliberasem dintr-o școală de corecție. Deși instituția de învățământ era civilă,...
Un ochi pentru un dinte
de Andrei Ternauciuc
Pe când aveam 9 ani, am descoperit adevărata putere a dragostei. Dacă de obicei, modelele timpurii de viață ne sunt părinții, în acest caz, bunicii din partea mamei mi-au servit această lecție. Întâi...
Căp...șunci de Cră...ciunt!
de Dragoș Vișan
Într-un oraș măricel precum Bucureștiul timpul nu ajunge nicăieri, pentru că a rămas orfan, al nimănui. Explicația-i simplă: cum să ajungă timpul, dacă nici spațiul nu-i suficient ca să te simți și...
Interviu cu scriitorul Dumitru Þepeneag
de Ghinea Nouras Cristian
„Am fost și eu ceaușist, dar mi-a trecut după trei zile!” ne-a declarat scriitorul Dumitru Þepeneag, personalitate emblematică a exilului românesc la Paris Interviul nostru, primul contact cu Lugojul...