"popor român, nu fi trist, c-ai președinte-un artist!" – 4163 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
IVIon Vatamanu
1937 / 1993 S-a manifestat ca luptator fervent pentru eliberarea nationala a romanilor din Republica Moldova si Bucovina, in 1987 si mai incoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o larga au dienta: Ce vor scriitorii?, Unire, moldoveni!, Celor ce pun graiul la vot, Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc. Ion Vatamanu a fost un reformator indraznet al poeziei roma nesti din stanga Prutului, riscand in 1962 sa dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi in epoca. Apoi a tra dus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimiland creator un vers cu care nu prea eram obisnuiti. Apoi si-a ales drept metafora si simbol frunza, explorand acest motiv intr-o carte intreaga De ziua frunzei si punandu-ne din nou la incercare gusturile si pri ceperile. Dupa care se intorcea in Tara Fagilor, de unde ne aducea multe si surprinzatoare Secunde cu munti. Pana ne-am obisnuit cu el si l-am simtit Atat de mult al pamantului (e titlul volumului sau din 1990)...
3 poezii, 0 proze
CSCarmen Sylva
Majestatea Sa Elisabeta, Regina a României, Principesă de Wied - pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied - (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916, Curtea de Argeș) este numele sub care a mai fost cunoscută Regina Elisabeta a României, întâia regină a României, soția lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituții caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniților. S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin și a murit pe data de 2 martie 1916 în București. Mormântul său se găsește la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde sunt îngropați toți...
7 poezii, 0 proze
ISIoan Slavici
IOAN SLAVICI (18.01.1848-17.08.1925) -viata si activitatea literara- Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de linga Arad. Urmeaza scoala primara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societatii Studentilor Romani “Romania juna”. Il cunoaste pe Eminescu si intilnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata. Debuteaza in 1871 cu o comedie, Fata de birau, publicata in revista “Convorbiri literare”, dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor,moment de seama in evolutia prozei romanesti. Intre timp , poposeste la Iasi pentru scurta vreme (1874), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice (colectia Hurmuzachi), profesor la Liceul “Matei Basarab” si redactor la “Timpul”(coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale intre 1877-1881). In 1882 este ales...
3 poezii, 0 proze
Lucian Vasiliu
Nascut: 8 ianuarie 1954, comuna Puiesti-Bîrlad, Judetul Vaslui Studii * 1968-1972 – Liceul „M. Eminescu“ din Bîrlad * 1972-1974 – Scoala postliceala de Biblioteconomie din Bucuresti * 1976-1980 - Facultatea de Filologie din Iasi (sectia româna-franceza) Activitate * 1973 – Ioanid Romanescu îl debuteaza cu versuri în Convorbiri literare nr.16 (40), din 30 august * 1974-1980 – bibliotecar al Bibliotecii Institutului Politehnic „Gh. Asachi“ din Iasi. În perioada octombrie 1974 – februarie 1976 face stagiul militar la Ineu, jud. Arad. Redactor al revistei studentesti Dialog (coordonatori Al. Calinescu si, apoi Sorin Pârvu). * 1980 – 1 decembrie. Este angajat, prin transfer de la Biblioteca Institutului Politehnic „Gh. Asachi“, la Muzeul Literaturii Române din Iasi (initial la casa „M. Sadoveanu“, apoi la casa „V. Pogor“). * Initiaza reaparitia revistei Dacia literara (la 150 de ani de la interzicerea ei). * Este ales director al Complexului muzeistic. Din toamna, va coordona Muzeul...
3 poezii, 0 proze
CRchirila roxana
chirila roxana,nascuta pe data de 22 aprilie 1985 in bucuresti,fiica lui enache si a ruxandei chirila ,oameni din popor ,muncitori.Intre anii 2002-2006 liceul colegiul tehnic media, filologie.la absolvirea liceului,facultatea de teologie ortodoxa,,patriarhul justinian'universitatea din bucuresti,incheiatain 2010.
1 poezii, 0 proze
ACAntal Claudiu
Un tanar cu o pasiune pentru proza ce nu are un gen si o incadrare intr-un curent. Nu invart cuvintele destul de bine pentru a fi poet, cu atat mai putin pentru a fi un scriitor dar, dupa vechea vorba din popor, "incercarea moarte n-are".
1 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
Bo Yang
În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...
1 poezii, 0 proze
dragoi andreea cristina
LUI EMINESCU Rasare,apune,in lacrimi de stele Un geniu din neguri de ere... Sta straja la cumpana veacului sfant Si-si cauta-n tihna un tainic mormant! E steaua singuratatii cazuta Pe sfant pamant romanesc. O raza abia aparuta, Dar stinsa in tacere pe veci! Eminescu,altarul poeziei, rostita In limba dulce si clara, Iubire si taina mereu harazite Sa bucure un popor si o tara!
1 poezii, 0 proze
RRRegina Maria a Romaniei
Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesa a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha, născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României), a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand și regină a României. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Regina Maria a României a fost inițial Principesa de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei. În consecință, Prințesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea și verișoara primară a Țarului Nicolae al II-lea și a Regelui George al V-lea. A fost supranumită de popor "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei bravă din timpul Primului Război Mondial, când, alături de doamnele de la...
3 poezii, 0 proze
popor român, nu fi trist, c-ai președinte-un artist!
de dumitru cioaca-genuneanu
în arta de-a te-nvârti e maestru iliescu că-l întrebi de-alecsandri și-ți zice de-alexandrescu
umbrela
de bianca marcovici
Dacă nu ai cerul tău trebuie să-ți cumperi umbrelă! De ce oare noi evreii scriitori nu putem fi uniți? De ce orice gest pe care nu-l aprobi se transformă într-o prăpastie între noi, chiar după...
Cu țara în arest, de ziua ei
de florian abel
Aflai că-i ziua ei și, implicit, Mi-am zis: depune și tu străduință Ca, pentru-aceea ce te-a zămislit, Măcar o zi să uiți de suferință! Azi nu ai dreptul nici să te gândești La teancul de facturi din...
Crizantema
de proca bogdan constantin
Crizantema In toamna rece de brumar Pasesc agale pe-a mea cale Precum merge un lup hoinar Ce umbla dupa caprioare. O caprioara e anume Speranta ce ma tine-n viata Iar dragostea e-acea minune Ce o...
Frica în comunism
de constantinescu darie codrut
Noi, românii avem tendința de a uita prea ușor. De la mână până la gură, cum se exprima plastic un filosof român. Sună destul de banal pentru anumite cercuri intelectuale dar cred că nu avem încă...
Popor sărac, decapitat
de Aneta Badea
O mare de flori și multe lacrimi triste, A celor ce-și jelesc azi, Regele cel Sfânt, Mai ieri hulit de-o șleahtă de netrebnici, Azi, venerat de un popor jelind. Se mișcă în durere, precum cernite...
Noțiuni de managementul durerii
de serban georgescu
Întâmpinare: Pe zăpadă – urme de vânt. În privire – urme de gând. Omul, atunci când începe să vorbească, își părăsește adâncurile. Gura pe care o deschide este de fapt prima respirație a...
Ana Doamna
de Dimitrie Bolintineanu
I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinți trufașe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel...
Strigoii
de Mihai Eminescu
STRIGOII I . . . că trece aceasta ca fumul de pre pământ. Ca floarea au înflorit, ca iarba s\'au tăiat, cu pânză se înfășură, cu pământ se acopere. Sub bolta cea înaltă a unei vechi biserici, Între...
Strigoii
de Mihai Eminescu
I ... ca trece aceasta ca fumul de pre pamînt. Ca floarea au înflorit, ca iarba s-au taiat, cu pînza se-nfasura, cu pamînt se acopere. Sub bolta cea înalta a unei vechi biserici, Între faclii de...