Căutare

A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...

812 poezii, 0 proze

Felix SIMA

Studii de biblioteconomie - București, 1971 A debutat cu poezie în \"Luceafărul\", în 27 septembrie 1969 Colaborări: \"Amfiteatru\", \"Argeș\", \"Astra\", \"Ateneu\", \"Flacăra\", \"Glasul națiunii\" (Chișinău), \"Plai românesc\" (Cernăuți), \"Ramuri\", \"România literară\", \"Săptămâna\", \"Tribuna\", \"Vatra\", \"Viața Românească\", emisiuni radio și TV Cărți publicate: • „Cineva mai tânăr”, București, Editura Albatros – 1978 (premiul de debut al Editurii \"Albatros\") • „Înfriguratul fierbinte”, Craiova, Editura Scrisul Românesc – 1980 • „Cartea de pământ”, Slatina, Editura Scrisul de Mână – 1992 • „ Tu să-mi spui de unde vii și ce poezii mai știi”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1993 • „Ridică-te, negură”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1994 • „Cu un fir de ghiocel aș putea să scriu la fel”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1995 • „Din Țara lui Anton Pann”, coautor Dragoș Serafim, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1996 • „Case de piatră”, Râmnicu-Vâlcea, Ed. Conphys – 1997 • „Poarta...

8 poezii, 0 proze

George Gregorian

George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...

1 poezii, 0 proze

Niculescu Ioana

Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...

17 poezii, 0 proze

Boris Vian

M-am născut din întâmplare, pe 10 martie 1920, la poarta unei maternități care era închisă din cauza unei greve. Mama mea care era gravidă cu operele lui Paul Claudel (de atunci nu pot să-l suport pe Claudel) era în luna a treisprezecea și nu mai putea ajunge la Concordat. Un preot, un om sfânt care trecea pe acolo, m-a adunat de pe jos și m-a liniștit: eram, într-adevăr foarte urât (...) Din fericire, o lupoaică flămândă, care tocmai îl născuse pe Pierre Herve (asta înseamnă că am aceeași vârstă cu el, conform teoriilor lui Einstein despre simultaneitate) m-a luat sub elitra ei și m-a alăptat. Am crescut puternic și înțelept, dar am rămas în continuare foarte urât, pentru că eram împodobit cu un sistem pilos discontinuu, deși foarte dezvoltat. De fapt, fașa mea semăna foarte tare cu fața Victoriei din Samothrace.

0 poezii, 0 proze

Vasile Arcanu

Absolvent de liceu. După Revoluția din Decembrie am publicat numeroase articole în presa locală și centrală pe varii teme. •2001-2004 redactor șef al săptămânalului “Jurnal giurgiuvean”: •2004-2005, redactor coordonator al săptămânalului “Gazeta de Giurgiu” •2005 (decembrie) și în prezent redactor șef al singurului cotidian din județul Giurgiu, GIURGIUVEANUL •Din 2003 și în prezent corespondent zonal al cotidianului central “Jurnalul Național”, •după Revoluție, colaborator sporadic al unor publicații centrale "Jurnalul Național", “Oglinda”, “Chemarea credinței”, “Vestitorul Ortodoxiei” dar și locale: “Informația de Giurgiu”, “Vlașca” etc •colaborator al postului “Radio Giurgiu” și al televiziunii locale Tehnosat •fondator al publicațiilor ortodoxe: “Ortodoxia-lumină și har” și “Giurgiul ortodox” Volume publicate: •“Poarta Raiului”, un interviu cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist 1998 •“Pe aripile nopții”, volum de versuri cu binecuvântarea Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania, 1999

2 poezii, 0 proze

Serghei Esenin

Serghei Alexandrovici Esenin s-a născut la 3 octombrie 1895 într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi, acest sat, îi poarta numele, Esinino), din Rusia. A început să scrie poezii de la vârsta de nouă ani. Copilul minune al literaturii ruse, în 1912, s-a mutat la Moscova unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. Un an mai târziu s-a înscris Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus și devine un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Beli. În 1915, Serghei Esenin a publicat primul său volum de poezii, Radumița, urmat curând de “Slujbă pentru morți” (1916). Poeziile sale despre dragoste și despre viața simplă i-au adus un plus de popularitate la acea vreme. În 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată. Crezînd că revoluția Octombrie din 1917 va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă...

95 poezii, 0 proze

Helia Rimoga

Am debutat editorial in anul 2004 cu romanul "Destinatia finala" publicat de Editura Geea din Botosani. Am mai scris doua romane "Sah la regina" si "De ce n-a fost jelita Carmen Zgarbur". Viitorul meu literar sta sub o zodie incerta atat vreme cat nu stiu cum sa gasesc poarta de acces la edituri de anvergura nationala, nici nu fac parte din vreo comunitate literara cu deschidere catre marea critica de specialitate. Sper ca lucrurile sa se schimbe in bine intr-un fel sau altul.

152 poezii, 0 proze

Mihaela Lica

Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!

1 poezii, 0 proze

poarta din cerc

de holobaca gheorghe

pe poarta deschisă până la frunte intră o tăcere de sânge-nchegat câteva bufnițe cu zbor cumpătat priveghează osuarele mute în vale orbecăie lămpașele țiuie prelung case fără stăpân fluturii virili...

poarta din tine este cel mai frumos poem nescris

de Andre Donescu

totul a fost spus sau așa mi se pare temele s-au epuizat noutatea devine pe zi ce trece doar o iluzie dragostea nu se mai asortează cu nimic trădarea e un fapt cotidian moartea nu mai are valoare și...

acești filosofi triști

de Leonard Ancuta

care cred că au studiat viața, mecanismele ei, interacțiunile de toate felurile voi care credeți că stă în puterea voastră de analiză orice ni se pare că există orice fenomen, orice arhetip și model...

Inelul din iris

de Vali Nițu

Desenez cu-n penel imaginar împletit de trupul sufletului nici tac culorile-n taină nici vorbesc gânduri seduse de cămașa viețuirii tăcerea privirilor rămâne semn din cerc nestins fără ezitare un...

Poezii din copilărie

de Cristina-Monica Moldoveanu

Câteodată amintirile, în forma lor fizică – scrisori vechi, pagini cu poezii abia schițate, fotografii îngălbenite – ne deschid o poartă ascunsă spre o lume miraculoasă, ne ajută să ne vedem chipul...

iluzii la poarta euforiei...

de Adela Dirzu

Idei,franturi de imagini se perinda uimitor de repede prin mintea mea...se agita,coplesindu-ma cu valul amintirilor;ma las furata de senzatii traite,incercand sa regasesc in trecut predestinarea...

Crucea din sticlă .II.

de Emil Dumitru

. II . Fill o luă agale, așa cu mersul unui om ieșit la promenadă, pe aleea pietonală foarte șerpuitoare și construită mai mult din trepte – tot măturătorul îl informase că față de stradă era drumul...

ProzăAtelier

Spre China din Mogoșoaia-31

de viorel gongu

Spre China din Mogoșoaia -31 Parcul Colinei Parfumate sau Xiang Park După ieșirea din Templul Norilor Azurii am coborât puțin spre sud ajungând la Poarta din Nord a Parcului Dealurilor (sau Colinei)...

ProzăAtelier

Aşa s-a făcut poartă în inima mea

de Ioan-Mircea Popovici

Picură încet şi blând Ploaie caldă pe pământ Astăzi, chiar e ziua ta Zi în care, în al 12-lea ceas I-am spus bun rămas Anului care-a trecut Rugându-l să revină la vară Să facem o tabără la Năvodari,...

Din gândul albăstrit de ceață

de Ioan-Mircea Popovici

Din Pescăria de la Mare, Poetic zic, să fie, pentru fiecare, ce i se potrivește mai bine pentru sănătate, bucurie și prietenie. Începem cu începutul de ieri... Vorba aceea: Apa trece, cascada rămâne...