"plutește în aer..." – 8785 rezultate
0.01 secundeMeilisearchEugenia Vasiloae
Sunt vantul care adie bland peste orasul adormit,sunt crivatul puternic ce rascoleste zapada in miezul iernii,sunt uraganul care zdrobeste totul in calea sa,sunt briza marii intr-o seara de mai...sunt copilul trist care priveste pentru ultima oara la gradina copilariei sale,sunt fata care viseaza la dragoste,sunt femeia care si-a pierdut visul si incearca sa il regaseasca...Sunt planeta al carei soare s-a stins si care pluteste in deriva...
6 poezii, 0 proze
Buzoi Cornelia
Cred ca sunt ceea ce multi ar numi inca o victima a conditiei umane care este intr-o permanenta cautare de liniste si echilibru sufletesc... Eu insa,probabil m-as defini printr-o singura sintagma:"un fir de praf de 18 ani ce inca pluteste in aerul vietii"...
32 poezii, 0 proze
marin preda
Romancier Se naste în 1927, in judetul Teleorman, la Silistea-Gumesti, în familia lui Tudor Calarasu Termina în sat sapte clase si, între 1937-1940, este elev la Scoala Normala din Abrud, continuata la Cristuru-Odorhei si, dupa aceea, la Bucuresti. Ia examenul de capacitate, dar renunta la scoala E functionar la Institutul de Statistica, face corectura la Timpul, unde debuteaza în 1942 cu schita Pârlitu. Încurajat, publica apoi proza si e remarcat de Eugen Lovinescu la cenaclul Sburatorul În 1948, debut editorial: Întâlnirea din pamânturi. Tânarul nuvelist plateste, si el, tribut realismului socialist, ca majoritatea scriitorilor din perioada "dictaturii proletariatului" (Desfasurarea s.a.) Prima sa capodopera este Morometii (vol. I- 1955; vol. II-1967), carte care a fost apoi ecranizata A mai scris romanele: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Delirul, precum si a doua capodopera Cel mai iubit dintre pamânteni (1980), dupa care a fost gasit mort, în camera sa de creatie de la...
5 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Doina Bulzan
Născută în 26 septembrie în județul Bihor. Am absolvit Institutul psihopedagogic și Facultatea de litere din Oradea. Debutul literar a avut loc în cadrul cenaclului din Oradea. Am publicat articole de specialitate în revista editată de Casa Corpului Didactic din același oraș. De mică mi-a plăcut să zbor cu fluturii, să plutesc cu norii, să râd cu soarele, să dansez cu fulgii de nea, să cânt cu florile, să.... iubesc tot ce mă încojoară.
31 poezii, 0 proze
D.N.
Sunt un romantic incurabil, iubesc muzica, poezia si serile de vara si de toamna in care armonia si emotia plutesc impreuna. Sunt un visator, dar un visator cu picioarele inradacinate.
8 poezii, 0 proze
A.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Gusetu Sergiu
Portret Sunt indiferent cu prostia, Subestimez agonia Mă joc cu ironia, Am un suflet arid Aripi frânte Trăiesc în vid, Iubirea a încetat să mă încânte Am uitat să zbor Plutesc pierdut, ca un nor Iubirea nu e pt minți complexe Care văd dincolo de aparențe, Inhibat de un sentiment necunoscut De un chin neîntrerupt, Erup cu violență Lipsit de cadență, Privat de fericire Uitat în nemurire Lipsit de un strop de iubire, Sunt un portet În culori moarte Drogat cu vise Și idealuri deșarte, Nascut pe 08 04 1990, la falticeni jud.Suceava, un adolescent ce imbratiseaza cuvintele ca pe niste prieteni dragi.
3 poezii, 0 proze
Popescu Balaban Ștefan
Uneori mă întreb dacă sunt eu cel ce cântă la chitară, cel ce peste hopuri vrea să sară, sau cel ce se ascunde în cămară gândind că pe geam o să sară, doar să nu fie prins mâncînd dulceață goală, sau, sau... sunt eu cel ce gândește la cele ce altul le pățește?
34 poezii, 0 proze
plutește în aer...
de Macovei Costel
ghilotina își oglindește rugina în ochii trecutului întrebându-se smerit: eu pe cine contez? iubirea e o altă formă de foame cu cât iubești mai mult cu atât mai mult ai vrea și foame tot îți mai e...
dragostea în aer
de Florentin Cristian
Am aflat că dragostea plutește în aer Așa că am luat și eu o gură fraier Cred că de dragoste m-am speriat Aerul eta plin de oxigen înmiresmat Dar acum o atrag și nebărbierit Cu aerul meu de veșnic...
pericolul din aer
de FLOARE PETROV
nu sunt împăcată cu vremea obscenă și-a tatuat pe față cranii și cruce o lume hărțuită pune în scenă spre hazard se duc zilele năuce. moartea pune stăpânire pe vecini fericirea stă pe un butoi cu...
Dans în natură
de Condorache Ciprian
Dansez cu lupii în deasa pădure, Într-un cerc de foc îmi împrăștii dorul Ascult tobele cum răsună codrul, Absorb energic bătăile dure. Viermii îmi cântă din cimpoaie, Focul fermecat arde neîncetat;...
Ziua în care n-am putut să mor
de Daniel I. Iancu
ZIUA ÎN CARE N-AM PUTUT SÃ MOR Era o zi ciudată, la fel ca oricare alta. Întâmplări stranii se succedau fără nici o logică, încurcând viețile lipsite de sens ale unor oameni surzi, muți și orbi, care...
în leagănul speranței
de FLOARE PETROV
sunt și eu o rotiță pe axa timpului puterea mea magică e în romantism emoții poematice pe luciul nisipului scriu aproape zilnic cu automatism. ugerul cerului de optimism îl mulg îmi imaginez soarele...
Rătăcit în umbrele vieții...
de Angela Manole
Aud… Aud ecoul mării, aud suavu-i glas Simt valul durerii, ating tot ce n-a ars. Mă sparg de malul mării Răzbesc spaima-ndurării. Mă pierd în lava tristului vulcan Mă sting în apa-ntinsului ocean. Și...
Jurnal de calatorie ... in nebunie
de Marius Sutu
13.15.2001 16:00 I Aud zgomotul sacadat al trecerii timpului cu o incetineala de mormant. Aud zgomote de neinteles ce izvorasc din hauri miscatoare spre a rupe bariera singuratatii atemporale. Un...
Google – o poartă deschisă spre necunoaștere - sau cum să furi căciula celuilalt în plină iarnă
de Ioana Petcu
Despre cum ne încăpățânăm să credem că într-o bună zi capra vecinului, cu tot cu motoceii ei de crăpau mâțele jucându-se, va muri, este nimica toată pe lângă cum ne place a fura aceeași capră a...
Camera 11
de Adria Martin
Pluteste in aer inca miros de mosc si vin In camera cu albe ziduri de hotel Se-aude muzica-n surdina si-i aerul plin Cearsafu-i rece, neted, alb si el. Danseaza doua umbre, ce pereti indiscreti! Ar...
