"plecată după potcoave de cai morți" – 16641 rezultate
0.06 secundeMeilisearchJM
Vor langer Zeit bin ich in Caransebes geboren. Als Jugendliche habe ich cenaclu literar in caransebes besucht. Die Menschen dort (u.a. Sorin Solaris Olariu) haben mein Leben verändert. 1998-2000- Studium der Jurnalistik an der UNI West in Temeschburg. Ich lebe seit Juni 2000 in Deutschland. 2001 bis 2005 habe ich an der Georg-Simon-Ohm Fachhochschule Diplom Sozialpädagogik studiert. 2005-2006 habe ich als educational technician in einer amerikanischer Kaserne gearbeitet. Seit 2006 arbeite ich als Diplom-Sozialpädagogin (FH) in einer Seniorenresidenz. Cu mult timp in urma m-am nascut in Caransebes. Cenaclul literar la care am mers in liceu si oamenii de la care am invatat sa scriu (printre care Sorin Solaris Olariu)mi-au schimbat viata. Dupa 2 ani de studiu de jurnalistica in timisoara, plecata in germania, unde a urmat studiu de pedagogie sociala. In prezent lucrez ca pedagog social intr-o resedinta de seniori.
5 poezii, 0 proze
munteanu alina
in 1990 m-am nascut...dupa care in 1996 am inceput clasa 1 a..acum sunt clasa a12a ..in clasa a 8 a am ramas singura..deoarece la sfarsitul clasei a7a a decedat tatal meu iar la inceputul clasei a8a a plecat mama mea in strainatate..si astfel am ramas singura...si nu stiu ce as mai putea spune:D:">
2 poezii, 0 proze
Pan M. Vizirescu
A plecat dintre noi Pan M. Vizirescu, decanul de vârstă al scriitorilor români. S-a născut în satul Brăneț, județul Olt, la 16 august 1903. A urmat școala primară în comuna natală, apoi la Slatina. Studiile secundare și le-a efectuat la Colegiul Național din Craiova. A absolvit cursurile Facultății de Litere din București, obținând licența în anul 1929. În anul 1938 și-a trecut în palmares doctoratul în Litere și Filosofie cu mențiunea "magna cum laudae". A intrat în învățământ ca profesor la Liceul Militar din Cernăuți, apoi a fost mutat la Liceul Comercial Carol I din București _ la catedra pe care o avusese George Călinescu. A fost director de cabinet la Ministerul Propagandei sub miniștrii Nichifor Crainic și Alexandru Marcu. Din 1940 până la 23 august 1944 a fost subdirector la radiojurnal în cadrul Societății Române de radiofuziune. În anul 1945, Pan M. Vizirescu a fost condamnat de așa-zisul Tribunal al Poporului, organizație-instrument a guvernului Petru Groza, creată după...
3 poezii, 0 proze
Lord_kanne
M-am născut în 1982 la Iași, după care la scurt timp „am fost strămutat” în Bihor unde viețuiesc și acum. Nici aici n-am putut sta locului așa ca înstruirea primară am facut-o pe rînd în 3 localități Bihorene. Ruperea de cuibul părintesc, care nu s-a produs niciodată, a început în 1996 când am fost admis la un Colegiu Național din Oardea unde timp de patru ani (extrem de fericiți) am făcut liceul. Deoarece călătorului îi stă bine cu drumul, în 2000 am plecat la facultate în Timișoara la Universitatea de Vest unde alți patru ani (iarăși tare interesanți) am urmat cursurile unei Facultăți umaniste. M-am întors în Oradea în 2004, iar de atunci sunt lucrător pe holda statului, fără convingere, fără speranță dar cu inima alături.
28 poezii, 0 proze
Horia Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
Giuseppe Ungaretti
Giuseppe UNGARETTI (1888-1970) s-a născut în Africa, la Alexandria. A trăit acolo până la 23 de ani; în 1912, a plecat nu spre Italia (țara părinților săi toscani, atrași în Egipt de construcția canalului de Suez), ci spre Paris, pentru studii la Sorbona. Tânărul Ungaretti își regăsește originile peninsulare abia în 1915, când se înrolează voluntar în armata italiană, intrată în primul război mondial! Nu va părăsi frontul, pe fluviul Isonzo și în alte locuri, decât în 1918 - pentru a se transfera cu regimentul său în Franța. Al treilea continent din viața autorului (devenit, după războiul "re-înțărării" sale, un distins universitar și, firește, un poet a cărui creație schimba, alături de două-trei altele, fața liricii post-dannunziene!) este America Latină. După un popas în Argentina, el va fi profesor de italiană la Universitatea din Sao Paulo, în Brazilia, între 1936 și 1942. *** Giuseppe Ungaretti (February 8, 1888–June 2, 1970) was an Italian modernist poet, journalist, essayist,...
368 poezii, 0 proze
Karl Marx
S-a nascut pe 5 mai 1818 in Germania, in orasul Trier. Tatal sau a fost avocat. Dupa ce a terminat liceul la Trier, Marx a studiat intai la universitatea din Bonn, iar apoi la cea din Berlin. La Berlin Marx s-a alaturat grupului \"hegelienilor de stanga\" care aveau tendinte revolutionare. Dupa absolvirea universitati, Marx isi scrie teza de doctorat pe tema: \"Deosebirea dintre filosofia naturi la Democrit si filosofia naturii la Epicur\". In aceasta lucrare Marx se situa inca pe pozitii idealiste. Dupa ce si-a sustinut in mod stralucit teza si a primit diploma de doctor la facultatea de filosofie a universitatii din Jena, Marx s-a intors la Bonn, de unde, in octombrie 1842, a plecat in Colonia, unde a devenit redactor-sef al \"Gazetei Renane\", organ al burgheziei radicale din Renania. Senin caracterizeaza perioada activitatii lui Marx la \"Gazeta Renana\" ca perioada cand incepe sa se contureze trecerea lui Marx de la idealism la materialism si de la democratismul revolutionar la...
2 poezii, 0 proze
Mitrofan (parintele Mitrofan)
SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.
1 poezii, 0 proze
Artur Enășescu
Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...
4 poezii, 0 proze
Dumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
plecată după potcoave de cai morți
de Luiza Simion
Ce am învățat la școala chintesențial feministă: câteva cuvinte lungi, pronunțate graseiat predominant vocalice cu accent întortocheat despre picturi cu sens abstract care concordează cu starea de...
De ce aplaudam la sporturi?
de Scutaru Alexandru
Fac pariu pe bani ca in clipa asta va scarpinati in cap ca niste maimute cu capuse si sunteti confuzi ca nu stiti sa raspundeti la lectie, amintidu\'va in subconstient de scoala generala (din cauza...
Alooo, se aude ceva?
de adrian grauenfels
Allo ma auzi? intr-o dimineata, viata lui Luis s-a transformat intr-un cosmar. bunica a plecat intr-o croaziera bunicul creste lupi in siberia tatal a dat faliment mama s-a calugarit sotia a plecat,...
Spre necunoscut. Capitolul XI ( 9 )
de nicolae tomescu
După alte câteva pahare au plecat toți trei spre școală. Nae era fericit. Întunericul și zăpada, pe care, din când în când, au început să alunece, i-au făcut la început să-și dea mâinile și apoi să...
Nea Trică jocheul.
de Dumitru Florin Saygo
Nea Trică jocheul.(1) Cursa de Paște. Tramvaiul se legăna agale spre hipodrom, ticsit de lume. Unchiu mă înghesuise spre geam, pe-un scaun și discuta aprins cu vecinul din fată și din spate, tot...
Braconaj in Delta
de Paul Sarbu
BRACONAJ ÎN DELTA Cu noaptea-n cap, încălțat cu opinci din piele de mistreț, cu „ciulci” (un fel de ciorapi cauciucați prin care nu trece apa), îmbrăcat cu un cojoc, am plecat la vânătoare cu încă...
La gura povernei
de Nicolae Diaconescu
La gura povernei În vara asta s-au făcut multe zarzăre. Așa li se spune în Muscel la corcodușe. Prune au fost și mai multe. Toți pomii sunt despuiați de crăci. Cazanele merg zi și noapte fără...
Fragment de roman
de nicolae tomescu
A stat Constantin prin București mai mult rupt de foame decât sătul. Umbla prin piețe și în schimbul a câtorva legume ajuta negustorii la descărcatul și aranjatul mărfii. S-a aciuit, apoi, pe lângă...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (17)
de Doru Ciucescu
Cine parcurge piața Națiunilor Unite din Casablanca este impresionat de monumentalitatea clădirilor înconjurătoare și a fântânii arteziene din mijlocul ei. Calea principală de acces este bulevardul...
Spre necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
A stat Constantin prin București mai mult rupt de foame decât sătul. Umbla prin piețe și în schimbul a câtorva legume ajuta negustorii la descărcatul și aranjatul mărfii. S-a aciuit, apoi, pe lângă...
