"plângeai" – 5983 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
OFOvidiu Fagarasanu
Date biografice: O vreme cântam O vreme plângeam O vreme țipam O vreme tânjeam O vreme priveam O vreme scriam O vreme pictam Multă vreme e pierdere de vreme ovidiu_f@yahoo.com
9 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
ADAlexandru Despina
Sunt nascuta in Botosani,unde mi-am trait primul capitol de viata.Am publicat doua volume de versuri:"Cucerirea oglinzii" in 1994 si "Sunt aici"in 2001. Am publicat in Clopotul,Orizontul,Timpul,Coloqwyum,Mentor 200,Hiperyon,Luceafarul etc.
192 poezii, 0 proze
RRexusthe1st
Hello all,, I hope you do enjoin reading some stuff, take care guys and GOD Bless you all.
6 poezii, 0 proze
Jonela
Sunt nesemnificativa, o actrita care isi joaca rolul pe scena vietii asteptand avionul care o duce spre cealalta existenta.Sunt un mister si voi ramane la fel.
4 poezii, 0 proze
plângeai
de Hogiu Adrian
plângeai pe umerii mei grei plângeai când nu eram acolo plângeai cu lacrimi dulci-amare plângeai de dorul meu, plângeai plângeai ascunsă-ntr-o odaie plângeai și ochi-mi întristai plângeai de mamă și...
un sânge negru
de Mihail-Adrian Simion
plângeai în fața mea motive neștiute săpau surpau coloanele ce-ți susțineau sufletul pe partea cealaltă a drumului mă aștepta retenția pe vid a universului tu nu aveai de unde să ști stelele nu mai...
CLIPA DESPARTIRII
de radoi
Plangeai cu lacrimi amare Iar inima nu ti mai avea suflare, Imi spuneai cuvinte grele Ce aveau o mare tristete in ele. Te am pierdut ,te am lasat Vraja dintre noi sa spulberat. Inca nu mi dau...
[m-am aruncat de viu în ochii tăi]
de Daniel Dăian
plângeai deșirat din neonul rămas mic lumina închisă la culoare îți zgâria pielea abandonată pe un umăr dar te rog reține nu există clișee adevărate doar momente vinovate în locul unghiilor smulse...
Clipa ultimă
de Getty Voinea
Plângeai bunicule, lacrimile tale încă dor în clipa ultimă ce mi-a rămas doi ochi căprui, blânzi, lăcrimați și degetele albe lipite de ochiuri din sârmă împletită parcă-mi spuneau bun rămas. Plângeai...
Lumina lunii
de Petrean Denis
Când plângeai eu lacrimi șters, Când strigai eu frici luptând, În toți ani prin moarte am mers, Un sentiment doar așteptând. Așteptând mereu pe tine Nevăzând lumina-n ochi, Ca niște stele străine Te...
Îngerii te ascultă și azi
de Ela Victoria Luca
Prima dată plângeai, făptură ascunzându-te pe treptele pe care urcai de ani, sunând la aceeași ușă. Ferindu-ți privirea, discreția ta amuțea până și tăcerile din gând. Te întâlneam mereu în același...
Ultima Thule
de Florin Hulubei
nu-mi amintesc dacă plângeai scormonind cu țigara prin scrumieră în lumina opacă a unui amurg lipsit de poezie sau îți rețineai durerea lichidă în colțul ochiului simulând o tăcere ca un fum risipit...
plouă domestic
de Ioan Postolache-Doljești
plouă liniștit cum plângeai tu în seara aceea același frig din interior simt ca atunci neștiind cu ce te-am supărat pe frunza salciei de afară picături se preling gâze minuscule-n roi în soare mai...
niciodată...
de Ioan Grigoraș
era pustiu iar tu plângeai pe-un nor de ceață ca-ntr-un poem cu lacrimi argintii eu m-am trezit dar nu eram acasă și mă mințeam cuminte că revii am așternut un bob de rouă caldă pe amintirea ta cu...