"pietrele iubesc" – 16533 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SNStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
FPFLOARE PETROV
Născută intro minunată zonă sub-montană în jud. Sălaj, crescută intre ardeleni harnici, cu zâmbetul constant pe chip, înseninat de mari ambiții, de motivații să strivească sub plug amintirile a două războaie crunte și nedrepte. Am parcurs școlile obligatorii, pasionata de Cuvinte și Carte - sensul vieții s-a conturat optimist, chiar și plânsul intre eroii preferați și personajele carților, a fost călăuzitor când mi-am pierdut părintii, câștigând forță pentru lupta cu negurile vremii alături de mii de "frați" și prieteni intro Casa de Copii din Ardeal. Cucerita de poezie m-am înscris în cenaclul literar al școlii. Este imposibil să nu iubești viata tumultuos când alegi Cartea - ghid pentru fiecare zi, să nu vrei dansul tău cu stelele, să nu te descoperi mai sensibilizat mai înfrumusețat după ce plângi prin transcendere în sufletele poeților, fenomen care se petrece doar prin dragoste și devoțiune. Universul poeților veridic valoroși este distinct- Dumnezeu înainte de a crea lumea...
5216 poezii, 0 proze
VDvoiculescu daniela
Daniela Voiculescu s-a născut pe 27 octombrie 1969, în Pitești. Revista „Argeș” a primit-o cu brațele deschise, publicându-i o serie de poeme și articole (9 septembrie 1989). Poeta a fost apreciată din adolescență de membrii Cenaclului literar „Liviu Rebreanu”. Talentul i-a fost răsplătit prin „Premiul Special al Palatului Culturii din Pitești”, pentru participarea la concursul interjudețean de poezie „Argeșule, plai de dor” (11 septembrie 1988). Colaborări: „Argeș”, „Curierul zilei”, „Top”, „Societatea argeșeană” (2005-2006, având rubrică zilnică și săptămânală de astrologie, sub pseudonimul Selena – a publicat peste 450 de articole), „Viitorul”, „Jurnalul de Argeș”, „Observator”, Suplimentul literar „Săgetătorul”, „Criterii literare”, „Destine Literare”, revistă ce apare sub sigla Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, „Argeșeanul”, „Cafeneaua literară”, „Pietrele Doamnei”, revistă editată de Fundația „Petre Ionescu-Mușcel”, Domnești-Argeș etc. Cărți: „Anahata” (Vasicos Media,...
247 poezii, 0 proze
NDNicolae Dragoș
Nicolae Dragoș (pseudonim al lui Nicolae Răcănel) (n. 3 noiembrie 1938, Glogova, jud. Gorj) este un poet și jurnalist român. Tema principală a liricii sale este timpul. Poate cea mai cunoscută carte a sa este antologia \"Poeme dintr-un sfert de veac\", publicată în 1989 în Colecția \"Poeți români contemporani\" a Editurii Eminescu și cuprinzând o mare parte din opera sa poetică. Opere * Moartea calului troian, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Coloană de-a lungul, Editura Eminescu, București, 1971 * Zăpezi fără întoarcere, Editura Cartea Românească, București, 1973 (cu ilustrații de Mihu Vulcănescu) * Scut de etern, Editura Eminescu, București, 1974 * Scrisoare în sat, Editura Eminescu, București, 1975 * Cu inima curată, Editura Eminescu, București, 1977 * La stema țării (La steaua țării?), Editura Ion Creangă, București, 1977 (colaborare cu Ion Miturică) * Ritualuri intime, Editura Cartea Românească, București, 1978 * Îngândurat ca pietrele munților, Editura Eminescu,...
2 poezii, 0 proze
GDGeorge L. Dumitru
Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...
48 poezii, 0 proze
AMAlexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Silvia Ioana Popa
Cu mine se petrece Ceva. O viata de om." Marin Sorescu, Intimplare
3 poezii, 0 proze
MOMichael Ondaatje
Michael Ondaatje se naște în 1943 și își petrece primii ani ai copilăriei in Sri-Lanka, într-o familie în care se suprapun origini olandeze, singaleze, portugheze și tamile. În 1954 părinții săi se despart, iar Michael Ondaatje se mută cu mama sa în Anglia. Studiază literatura engleză la Toronto și Ontario, iar din 1970 locuiește în Canada. Este profesor de literatură la Universitatea York și la Colegiul Glendon din Toronto. Michael Ondaatje a publicat treiprezece volume de poezie, multe dintre ele deținătoare ale unor premii literare de prestigiu, precum Governor General's Award. Pasiunea pentru film a experimentat-o în trei documentare, dintre care unul despre ex-președintele Bill Clinton. Dar înainte de orice, Michael Ondaatje este cunoscut în întreaga lume ca romancier. Cu numai patru romane și-a cucerit definitiv locul în literatura secolului XX, câștigând multe dintre premiile la care râvnește în taină orice autor de ficțiune. Stilul său literar se încheagă din detaliu, din...
1 poezii, 0 proze
ela maria balaci
Intamplare. Cu mine se petrece ceva. O viata de om.
2 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
pietrele iubesc
de Ramona Irimie
duceți-vă, sentimente pure, dați ritmul inimii mele ridicați-mi praful iluziilor de pe retina sufletului și spuneți-mi des și ferm că pietrele iubesc fierbinte! răsăriți flori rare printre genele cu...
Silogism
de Ștefan Petrea
în naivitatea tăcerii pietrele iubesc nerostogolirea. pământul morminte silabiseşte clipei. în a patra dimensiune e-n casă de piatră netimpul. * netimpul silabiseşte clipei nerostogolirea.
Realitate alternativă simultană
de Bodea Diana Mihaela
Priveam pe geamul unei veri nenăscute încă mi-am făcut curaj am dat aerul la o parte l-am despicat așa cum despici perdeaua ceva mi-a atins căușul palmei înainte de a trece prin transparenta cortină...
Iubiri
de Adina R G
Iubesc pietrele încălzite în buzunarul copilăriei mele, Iubesc pământul ce naște flori, și lutul ce-l frămât să-mi uit tristețea, Iubesc lemnul, jarul, cărbunii, hârtiile...desenul. Iubesc soarele si...
Nu înțeleg
de Simona Iliasa
Nu înțeleg de ce oamenii nu mai iubesc pietrele, florile, visele... Nu înțeleg de ce nu se-aprind în iubire; De ce nu mai sunt flacără ce luminează în noapte?
Poemă punctuală
de Anca Maria Morcovescu
Iubesc florile nu pentru că sunt fragile, ci pentru că știu să fie frumoase și să se veștejească la timp. Iubesc pietrele nu pentru că sunt tari, ci pentru simplul fapt că știu să fie tăcute și să se...
eter n
de mircea crisan
eter n astăzi mi-ai călcat mîinile zgrafitez hîrtia să te nasc mai frumoasă poate așa îți vei strînge plămînii să nu te mai văd animalic răspuns de iubire am trăit doar să-nvăț moartea și să te...
nostalgie cu bere blondă
de lucaci sorin
nostalgie cu bere blondă undeva prin podișul gobi o blândă expresie de familiaritate pe fețele prăfuite ale femeilor galbene cu privirea mult prea oblică pentru gustul meu aici nimeni nu vorbește...
Flori de mai
de Mihaela Roxana Boboc
În grădina copilăriei mele toate lucrurile au mirosul florilor de mai între bujori pășește mereu un înger nocturn mă ia de mână și dansăm ca și când viața s-ar număra într-un pumn de petale...
dimineață în mijlocul unei pietre
de Nuta Craciun
dacă urci dimineața pe munte și privesti în ochi răsăritul toate întâmplările împrumută un trup arcuit și se închină lumea îți pare mai frumoasă îi ierți cu mai multă ușurință pe oameni și îi iubești...