Căutare

Sunt nascuta pe meleguri oltenesti dar traiesc de multa vreme in Banat intr-un oras care seamana foarte mult cu atmosfera sau mediul descris in poeziile sale de Bacovia. Si totusi...eu m-am adaptat, caci, fire romantica,molipsitoare pentru cei din jur pot vedea frumosul in orice lucru si un prieten in orice apropiat. Sunt absolventa a unei Facultati de Administratie Publica, am un master in Afaceri si sunt doctorand la specializarea Management. De doi ani sunt in sistemul de invatamant, profesor cu norma intreaga la un liceu cu profil economic si in ciuda ponegririi si lipsei de respect pentru acest sistem, ma incapatanez sa cred ca pana la urma va triumfa intelectualul si nu snobismul. Elevii si munca impreuna cu ei, ma motiveaza si ma face sa vad luminite si in cele mai intunecate tuneluri. In ceea ce priveste poezia...este o pasiune de pe vremea cand eu eram elev, dar care a inghetat la un moment dat, din lipsa curajului de a publica. Acum e timpul ca versul meu sa iasa la lumina...

1 poezii, 0 proze

RȚ

Răzvan Țupa

lent de fapt da dimineața grunjoasă împrumută căldura aceea umană variată din pulsul discret al gâtului în fiecare îndoire a brațelor a picioarelor un snop de fire termice diferite între ele fac da un păr perfect respirabil umbli puțin cu tălpile goale pe un covor erotic unde nu se mai aude decât foarte încet da

0 poezii, 0 proze

Ioanna Tsatsos

— Fiica lui Stelios Seferiades, profesor de drept international la Universitatea din Atena si sora poetului Gheoghios Seferis (Premiul Nobel, 1963); si-a facut studiile la Atena si Paris. Teza de doctorat avea ca subiect „Influenta nationalitatii asupra valabilitatii casatoriei“; — Membra a mai multor organizatii sociale: „Luminatorii“, Centrele de asistenta pentru copii, Serviciul social international etc.; — In timpul ocupatiei germane, Ioanna Tsatsos a lucrat ca voluntar la Mitropolia Atenei, responsabila a familiilor celor persecutati de catre fortele de ocupatie. A luat parte activa la miscarea de rezistenta nationala; — In 1947, a publicat o carte cu titlul Executati in timpul ocupatiei, continand numele a 593 de victime, ca si rapoartele preotilor care au asistat la executie si toate datele biografice bazate pe arhivele arhiepiscopiei; — Intre 1950-1951 s-a aflat in fruntea miscarii pentru obtinerea dreptului de vot al femeilor si pentru educatia lor politica; — In 1966 a fost...

3 poezii, 0 proze

RȚ

Răzvan Țupa

Primul său volum publicat in 2001, „fetiș”, a fost distins cu Premiul național pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoșani, în ianuarie 2002. În 2003, “fetiș – o carte româneasă a plăcerii” a făcut obiectul unei a doua ediții revăzute și adăugite la Editura Vinea. În 2005 a publicat volumul „corpuri românești” la editura Cartea Românească. A fost unul dintre fondatorii revistei de poezie Versus-Versum pe care a condus-o ca redactor șef din 2005 până în 2007. Din 2006 până în 2008 a fost redactor șef al revistei Cuvântul. Până acum a participat la festivaluri, ateliere și lecturi de poezie în București, Constanța, Timișoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chișinău și în străinătate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, New York, Paris, Praga, Roma). Între 2005 și 2010 a organizat întâlnirile Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelaționale, un proiect de încurajare a interacțiunii poetice.

0 poezii, 0 proze

Rasul Gamzatov

Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...

1 poezii, 0 proze

Busuioc Mugurel Ionut

Nascut în anul 1980 pe 25 septembrie în Craiova. Am absolvit cursurile Universitatii din Craiova, fiind licențiat în Filosofie-Sociologie. Fără experienta publicistică. În prezent lucrez ca șef de tură la QFort S.C. Casa Noastra S.A.

2 poezii, 0 proze

Doina Wurm

Poate că ar face pe unii să zâmbească ....sunt AGRONOM de meserie[cu ani in urmă se punea problema dacă cei din"TAGMA" noastră suntem intelectuali sau nu ] Dece ne desconsiderați, Dece suntem o tagmă denigrată Ca stăm la sat,in bezna,cu mintea-ntunecată, Ca suntem limitați,necultivați, E-o afirmație ,nefondată , Când noi avem deschise orizonturi largi Și ...SUPRAFAȚA CULTIVATÃ ?? *** Zilnic din zori si pâna-n seară, Prin lanuri fac tura, Să văd lanul de secara, de grâu ,de orz si ..IN CULTURA. *** Strădania mea -n agricultură, Nu este deloc efemeră, C-am reușit,in premieră, S-o urc in pom,ori...pepinieră *** Si tot in premieră am reușit, Un rezultat ,demult râvnit , Cu foarte mult ..discernământ Să pun agricultura la ...pamânt! *** De ani de zile pe ogoare, Vara ,sub razele de soare, In bataia vantului, Fac ...umbra pamantului! *** In cenaclu cu atâția invățați, Strălucitori,plini de cultură, Domnilor, vă rog, ,nu vă jenati, Mă simt ca pe tarla-n agricultură ! *** așa că.. Acum ,in...

18 poezii, 0 proze

cristian oprea

IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...

2 poezii, 0 proze

Melania V. Ducar

"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu

21 poezii, 0 proze

pe tușă

de Daniela Luminita Teleoaca

căutam ziua de mâine. nu știam că trecuse o așteptam de atâta vreme că nu-mi mai aminteam de azi naufragiate în colțuri de calcar resemnate umbrele deșirate slabe depersonalizate stinghere-n...

Asul pictat pe gămălia liberului arbitru

de Maria Elena Chindea

suntem pe tușă prea mici să ne vadă cei ce se cred în măsură a tot să-i ajusteze luminii emisia zadarnic înțelegem limba șuvoaiele de ură ce se prăvale de la tribună ne refuză vibrația striviți...

viața o văd ca pe o gală de box

de Anghel Geicu

viața o văd ca pe o gală de box unde, căzut la pământ arbitrul te numără iar tu dai drumul la televizor să afli finalul cu bățul de chibrit măsori prima infrângere să vezi cât mai ai până la capăt ca...

Când iubirea l-a ucis pe om

de Cirstea Nicolae

Omul se născuse, ce să facă și el, câtă vreme sortirea i-a fost să se nască chiar în a doua zi de la Bobotează. Ursitoarele i-au ursit cum că ar fi de bine, că nici capul n-are să i-l taie cineva,...

ProzăAtelier

Spleen electoral

de Goea Maria Daniela

Electoratul stă pe tușă, Privind buimac către partide; Alegerile bat la ușă... Dar cine oare mai deschide?

HuliGanea

de Mihai Miro

Pe un tușier banal, L-ai bătut fără mănușă. De te luai de central, Nu stăteai acum pe tușă.

în februarie ne dăm cu lupii

de Daniela Luminita Teleoaca

noaptea o să-ţi pară stranie necuvioase apucăturile ei: fată mare pe tuşă adesea rămasă numărând golurile din trotuar/ vidurile din inimă duşmancă personală de moarte – ţigancă fără de scrupule prin...

Supremație deșartă - Fabulă

de Aurora Luchian

Pe o sulfină odată, Albina trebăluia. Musca șuie, enervantă, Crezându-se cea mai cea, După ce plecă albina, Pe sulfină țup! și ea, Făcând-o pe gospodina, Bâzâia și se rotea. Urcând lent, o gărgăriță,...