"păianjen în toamna târzie" – 3722 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DMDumitru Mălin
Născut: 22 martie 1950, Baia de Arieș, Alba. Profesor de limba franceză, director Palatul Copiilor Alba Iulia, doctor în filologie cu teza: O ipostază a expresionismului poetic transilvănean - V. Copilu Cheatră. Membru al USR - Filiala Sibiu Volume publicte: - ZODIA MÃRTURISIRII,versuri, Editura Facla, Timișoara, 1982 - ZIUA DE TRECERE, versuri, Editura Facla, Timișoara, 1986 - SCRISORI DE DRAGOSTE DIN TOAMNÃ, Editura Altip, Alba Iulia, 1999 - OCHII DIN COPILÃRIE, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2001 - MUNTELE DINTRE IUBIRI, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2002 - EXILUL ÎN PÃIANJEN, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2003 - O IPOSTAZÃ A EXPRESIONISMULUI POETIC TRANSILVÃNEAN - V. COPILU CHEATRÃ, istoriografie literară, teză de doctorat, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007 - TESTAMENTELE ÎNSERÃRII, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2008 - AMURGUL PUR ȘI SIMPLU, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2009 - MÂNIA AMURGULUI, versuri, Editura Altip, Alba Iulia, 2010 - IUBIRI DIN...
335 poezii, 0 proze
CSCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
ARAlexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
ICItalo Calvino
Italo Calvino (n. Santiago de las Vegas, Havana, Cuba, 15 octombrie 1923 - d. 19 septembrie 1985 Siena, Italia) a fost un ziarist si scriitor italian, printre cei mai apreciati romancieri ai secolului XX. Opere principale Poteca cuiburilor de păianjen (1947) Ultimul vine corbul (1949) Vicontele înjumătățit (1952) Basme italiene (1956) Baronul cățărător (1957) Povestiri (1958) Cavalerul inexistent (1959) Strămoșii noștri (1960) Marcovaldo sau Anotimpurile în oraș (1963) Iubiri dificile (1970) Orașele invizibile (1972) Castelul destinelor încrucișate (1973) Autobiografia unui spectator (1974) Dacă într-o noapte de iarnă un călător (1979) O piatră pusă deasupra. Discursuri despre literatură și societate (1980) Palomar (1983)
1 poezii, 0 proze
LIVIA DIMULESCU
Paianjenul,proza scurta,1996 Femei in intersectie,proza scurta,2000 Gri in echilibru,proza scurta,2005 Apa de la chiuveta,text dramatic,2006
2 poezii, 0 proze
JLJianu Liviu-Florian
Născut la 19 aprilie 1961, în Craiova. Elev al Școlii Trișcu din Craiova, și al liceului “Nicolae Bălcescu”. A absolvit Facultatea de Electrotehnică din Craiova, secția Automatizări și Calculatoare, promoția 1986, media 9.99, poziția a 7-a pe țară. Parașutist militar brevetat. Membru al “Societății Scriitorilor Olteni”, din mai 2000. Membru al cenaclului “Al. Macedonski” al Societății Scriitorilor Olteni și al cenaclului “Marin Sorescu” al Sindicatului Electroputere Craiova. Volume publicate: informatică 1. “Programarea orientată pe obiect în Turbo Vision” – Editura “Intarf”, Craiova, 1993, tipografia “Avrămeanca”. 2. “Programarea orientată pe obiect în Turbo Vision” – Editura Lotus, Craiova, 1994 ( sponsor “CEROLA SRL” ); poezie 1. “Musca, păianjenul și paralelipipedul” – premiul I la Concursul Național de poezie “Al. Piru”, organizat de Editura Vlad&Vlad, 1996, apărut la Editura Sitech, Craiova, 1998. 2. “Cheltuieli de suflet” – 1999, Editura Sitech, Craiova. 3. “Să-mpuști o pasăre...
942 poezii, 0 proze
INioana negoescu
născută cândva dintr-o împăcare, absolvită de toate păcatele. șomera lumii acesteia. nevaccinată la timp, cu toate bolile sufletului în sânge. nu destul de nebună, fără casă, fără acasă. fără nici o grijă. găsită născând pe un câmp de gheață într-un noiembrie. regăsită născând. înger păzitor: Maya. îi plac iluziile și trece de geamanduri. vorbește într-o limbă asemănătoare cu pacea. îi e teamă de războiul din ea și de păianjenul cu cruce. are un șarpe sub piele care i se strecoară uneori în suflet să-i înmulțească păcatele. alte animale: o lighioană.
1008 poezii, 0 proze
Georgescu Jasmina
o pânză de păianjen clădită pe o prăpastie de gânduri.
2 poezii, 0 proze
păianjen în toamna târzie
de Ioan Postolache-Doljești
dau clic pe "ce-a fost" și-mi văd pânza prăfuită zdențuită de vânt cu resturi de efemeride uscate iubirile mele pe "ce va fi" n-am timp să mă uit soarele-i în toaca-nserării mă grăbesc lumina s-o...
În parcul toamnei/ celelalte umbre trec/ mână în mână
de Cristina Rusu
Codru auriu - semiluna străjerul lanțului de stânci Ioana Geier Îngrijorare - au dispărut măgarii în ceața din văi Dan Norea Lumi paralele - pelerini spre pământul făgăduinței Gârda Petru Ioan În...
Poemul care nu poate fi scris
de Mihaela Roxana Boboc
obișnuiai să locuiești în mine să umpli și unghiul în care nicio pânză de păianjen n-ar fi încăput, în dimineața aceea surdă de toamnă târzie am știut că ești poemul care nu poate fi scris; de atunci...
Memnon
de Horia Stamatu
Adunam licurici Iarba umedă surâdea Numai măgarul meu încerca să cânte M-am găsit ca pe un trifoi cu patru foi. Așadar nici o inimă pe aproape Tot ce era viu îmi făcea rău Să nu se clatine nici o...
Micropoeme (18)
de Paul Mircea Iordache
Crater războinic: Fum subpământean, Sporadic prelins spre cer – Hades pipează. Pânza Arahneei: Mreajă de argint, țesută de-o fecioară – Mirajul din ochi. Ghinda căzută, sub scutul frunzelor – grijă...
LIMANURI
de Claudia Martis
LIMANURI Dupa-amiaza era fierbinte. Orasul parea pustiu. Umar langa umar, masurau pietrele drumului. Se plimbau de cateva ore, fara ca vreunul din ei sa sparga tacerea. Se temeau de cuvinte grele? Ii...
Doar
de Corneliu Traian Atanasiu
De ce l-am ales pe doar pentru o mică analiză stilistică a funcției sale într-un haiku? În primul rînd, pentru că el presupune (sau sugerează) o sintagmă (o propoziție sau o frază) anterioară, care...
Peisaj de toamna
de proca bogdan constantin
Soarele cel palid iubește acum tăcerea. Sub norii cenușii lumea începe sa tacă în tristețe Cate o ploaie rece alunga corbii nebuni Iar maidanezii stau tupiliti sub barăci rugându-se să spere. Un...
Manechinul
de PETRU SCUTELNICU
Manechinul Dansul ruginea Moartea copilăroasă deschidea ușa poemului Numele meu rodea încet pereții Se învifora manechinul orașului Mi-ați descopilărit dealul și pădurea Era o țară gri și umedă...
Doar o poveste
de Cezar C. Viziniuck
O văzusem atunci. Nici nu mă gândisem vreodată ca ea, într-o zi ar putea să mă iubească. Se încurca în cuvinte. Chipul ei era aplecat peste litera ce nu prea știa unde să o așeze. Era într-o toamnă...
Târziu
de Ioan Marginean
Poate era o dimineață liniștită de toamnă când copacii solitari, cu frunze mari și galbene, ne-au străjuit pentru ultima oară trecerea...o dimineață tristă pe care noptea s-a străduit s-o întârzie....
Poem în proză roză
de Valeriu Dinca
Eu am întrebările mele, când nu știu să răspund, le pun pe foi, iar probabil când voi ști va fi fost prea târziu. Undeva, într-un colț rătăcit, câlțoși, măslinii și clisoși, ca ochii uitării, fire...