"ordin de plată" – 6946 rezultate
0.03 secundeMeilisearchMIRCEA POPA
Acest cont de AGONIA a fost blocat abuziv in 2012 la ordin securistic si politic.Am cerut proprietarului sau administratorului acestui site sa mi se permita accesul macar la nivelul ZERO dar refuza cu obstinatie ca pesemne ca i s-a zis de "sus". Dupa 32 de ani de la Revolutie sunt in continuare cenzurat si nu am dreptul sa public la ordin politic.Poeziile politice au deranjat la fel si cele antisistem. Ne intoarcem din nou la cenzura ideologica de tip nou in care se fac presiuni politice si dinspre STATUL PARALEL ca lui X sa i se inchida gura.
108 poezii, 0 proze
JHJuan Fernández de Heredia
Juan Fernández de Heredia, en aragonés Johan Ferrández d'Heredia (1310?, Munébrega, (Zaragoza) - 1396). Escritor, mecenas, político y diplomático aragonés al servicio de Pedro IV de Aragón y gran maestre de la Orden de San Juan de Jerusalén. Heredia nació hacia 1310 en Munébrega (cerca de Calatayud, actual provincia de Zaragoza). En 1328 ya era miembro de la Orden del Hospital, ocupando cargos en Alfambra y Villel (1333). Llegó al honor de Castellán de Amposta en 1345, la dignidad más alta de la Orden en la Corona de Aragón. En 1355 es prior de la Orden en Castilla. Desde 1356, el apoyo de Inocencio VI le vale ser prior de Saint-Gilles, afincándose en la corte papal de Aviñón, donde el Papa lo nombra gobernador de la ciudad y le encarga su defensa, para la que mandará construir unas famosas murallas. Mantendrá buenas relaciones con los siguientes papas Urbano V y Gregorio XI, así como con el también aragonés Benedicto XIII (antipapa); de hecho, y siempre según el gran historiador...
1 poezii, 0 proze
Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)
Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...
0 poezii, 0 proze
Tirso de Molina
Nació en Madrid en el seno de una familia humilde. Cursó estudios de Humanidades e ingresa, en 1600, en el convento de la Merced, para ser ordenado un año más tarde en Guadalajara. Durante la primera década del XVII realiza estudios universitarios de Artes, Teología y Sagrada Escritura. Fue discípulo de Lope de Vega. Residió en conventos de Guadalajara, Toledo, Soria y Segovia. Se trasladó a Madrid y Toledo, y viajó a Santo Domingo. A su vuelta se traslada a Sevilla, En donde publicaria la primera parte de sus comedias. Escribió textos religiosos y una historia de su orden. Su estilo en la comedia es claro y libre de afectación. En 1632 es confinado en el convento de Cuenca, privándosele de su cargo de cronista. En 1635 se publicaron de la segunda a la quinta parte de sus obras. La más conocida es El burlador de Sevilla . Otras obras destacadas son, Marta la piadosa (de 1614) y Don Gil de las calzas verdes (1615) y El condenado por desconfiado, (1635). En 1646 fue elegido definidor...
3 poezii, 0 proze
PQPedro de Quirós
(Sevilla, hacia 1590 - Madrid, 1667) Pedro de Quirós, poeta español. Profesó en el convento de Clérigos Menores de dicha ciudad hacia 1624. En 1659 fue nombrado propósito del colegio de su orden en Salamanca y reelegido en 1665, pero el mismo año pasó a ser visitador general de la provincia de España. Escribió versos latinos y castellanos. Su obra poética se conserva en el manuscrito Poesías divinas y humanas, que contiene sonetos, canciones sacras, romances, madrigales y una excelente Égloga al Nacimiento de Cristo. Su soneto A Itálica y el madrigal Tórtola amante fueron publicados por primera vez por Amador de los Ríos en 1838, y desde entonces aparecen en todas las antologías. En sus versos utilizó un lenguaje popular enriquecido por un cierto conceptismo.
1 poezii, 0 proze
VCVincenzo Cardarelli
Vincenzo Cardarelli (pe numele adevărat Nazareno Cardarelli) (n. 1 mai 1887 - d. 18 iunie 1959) a fost un poet și jurnalist italian. Lirica sa are un caracter autobiografic. A evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o muzicalitate deosebită. Pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit ("Ordine al merito della Repubblica Italiana"). Opera1916: Prologuri ("Prologhi"); 1925: Istorii și amintiri ("Favole e memorie"); 1929: Soarele la zenit ("Il sole a picco"); 1934: Zile pline ("Giorni in piena"); 1935: Pământ natal ("Terra genitrice"); 1936: Poezii ("Poesie"); 1939: Cerul desupra orașelor ("Il cielo sulle città"); 1946: Poezii noi ("Poesie nuove") 1948: Vila Tarantola ("Vila Tarantola"), pentru care a primit Premiul Strega 1962: Opere complete ("Opere complete"). Cardarelli a fost unul din întemeietorii revistei și grupării literare La Ronda, prin care a pledat pentru întoarcerea la clasicism și a impus ca model lirica lui Leopardi.
3 poezii, 0 proze
RNRalu Nantu
am o mie de vise si un dumnezeu care le pune in ordine am putin mai putin de douazecisicincideani am parul balai am un plans de copil n-am inca un copil am un barbat pe care il scriu si care ma scrie am multe de scris acum va iubesc
6 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
MVMihai Vintilă
Redactor șef al revistei Litera13 din Brăila Editor al ziarului InfoEST.ro Volume de poezie Primii Pași – Brăila, Editura Edmunt, 2005 Fiare și oameni – Iași, Editura Pim, 2012 Ordine in gânduri – Iași, Editura Pim, 2013 Sensul Cuvintelor – Chișinău, Editura Grafema Libris, 2014 (volum român-rus) Adevăruri mari scrise cu litere mici - Brăila, Editura InfoEST, 2015 Prezent cu poezii în antologiile Cu patria in suflet – colecție antologică de poezie – București, Editura Națiunea, 2013 Reverența cuvintelor – antologie literară – Galați, Editura InfoRapArt 2013 Lira de foc - Galați, Editura InfoRapArt, 2014 Balcanica 8 - Brăila, Editura Proilavia, 2014 Balcanica 9 - Brăila, Editura Proilavia, 2015 Poeții în cetate - Brăila, Editura Proilavia, 2015 Inclus în Dictionarul scriitorilor brăileni - Brăila, Editura Proilavia 2010 O seamă de scriitori - Dumitru Anghel, Brăila, Editura Istros 2014 Membru al cenaclului literar Panait Istrati, Brăila....
10 poezii, 0 proze
John Robert Colombo
Raspunsuri anticipatorii Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au rima 1.Au rimat pina cind cineva a izgonit cuvintele care rimau. 2.Absolut toate combinatiile de rime sint de nefolosit. 3.Daca doriti rime,puteti gasi un milion de poeme rimate,in engleza(studentii si-ar afla o indeletnicire placuta insiruindu-le pe toate intr-un lant.) 4.Grecii se abtineau sa rimeze si romanii la fel. 5.Rimele se potrivesc pentru song,nu pentru poeme si-n zilele noastre e mai greu sa nu rimezi. 6.Lumea nu rimeaza,atunci de ce ar rima poemele mele? Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au sens. 1.Cele mai multe poeme oricum nu mai au sens. 2.Arta obisnuia sa fie furibunda,facind ordine,acum e furibunda pentru a face dezordine. 3.Indatorirea poeziei nu e de a da un anumit sens,ci de a reface un anumit sens. 4.Sensul mai exista inca,dar in zilele noastre il deslusesti printre rinduri. 5.Totusi zarim lumea si ca intr-un delir,idealurile noastre. 6.Ele au un sens neobisnuit,ceea...
2 poezii, 0 proze
ordin de plată
de Ioana scrie
intru la raiffeisen bank cu o factură în mână bună ziua da, spuneți am o... vine o doamnă îmi ia factura din mână o privește ca pe un praf pus pe mobila din bucătărie e mototolită, știu, și murdară...
adagio - 3
de marin badea
de la 8 la 17, mama lui david se duce la muncă și se afundă între hârțoage și cifre pe fereastră, se vede o stivă de lemne înaltă cât un marfar și gura de canalizare prin care orașul respiră un...
Brandusa - proza erotica
de Somesan Sergiu
Brandusa - proza erotica Ce femeie mai era și Mandarina asta! O să mă întrebați, și pe bună dreptate, „care Mandarina?“, că Mandarină nu este nume de femeie. Așa este; și totuși degeaba o să căutați...
Hoinar peste timp
de Getty Voinea
–Ai mă, Nică, tu ce mănânci acolo? –Ce să fie taică, pâine cu brânză... Ținea într-o mână miezul alb pufos și în cealaltă coaja rumenită a pâinii și mușca din ele pe rând așa încât să creadă ceilalți...
Subvenția-și întinde trupul și devine vis ferice
de Marius Marian Șolea
Subvenția-și întinde trupul și devine vis ferice I Am ales un titlu de sugestie romantică din simplul motiv că romantismul validează, la nivel istoric, jertfa. Însă nu ține de competența noastră nici...
Toxica libertate
de Adrian Paunescu
Dumnezeu n-a murit, A fost doar obosit Și-a dormit un picuț dup-amiază, Rechemați-l la noi, Va veni înapoi, Mâna lui în icoană lucrează. La acest carnaval, Ce nărav imoral, Numai măști care nu se mai...
Ionaș Gornistul
de Grig Salvan
Așa îl știa tot satul, Ionaș Gornistul. Puțini știau că îl chema de fapt Petrache Ion. Nu era de la noi din sat. Venise cândva din lumea largă, înainte de război, ca cioban la oi. Fără nici un fel de...
"Viața on-line", de Marian Malciu, curentul electric și "Zoomenirea" de Desmond Morris
de Marian Malciu
În zona unde locuiesc, de câte ori bate vântul mai tare ori este o ploaie mai puternică, se produce câte un deranjament la rețeaua electrică și rămânem fără curent electric pentru mai multe ore sau...
lacrimosa
de Cătălin Al DOAMNEI
ultimul clopoțel nu mai sună se întâmplă și lucruri neprevăzute mortul din sicriu stă de vorbă cu cei vii morții îi pregătesc un fel de înmormântare o jumătate de miliard de goarne elevi îmbrăcați în...
# Babilonul de mâine
de florian stoian -silișteanu
Diferența între noi și îngeri este că ei știu unde să ne găsească pe când noi… Platon s-a enervat rău într-o zi și după ce a băut ceai s-a calmat A luat celularul era un fel de nokia a apăsat tasta 3...