"nu mă privi..." – 21948 rezultate
0.01 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
FPFlorina Petre
Data de nastere: 06-30-1980, Tg-Jiu, Gorj. Pasiunile mele: Filosofia, Psihologia, Muzica, Mass-media, Limbile straine si Pictura. Cand lucrez ma simt libera... Pentru mine pictura inseamna totul si in viata mea detine un rol primordial. Ca mai toti pictorii, am lumea mea... O lume a cuvintelor pictate cu pasiune... In viata de zi cu zi sunt o persoana cat se poate de normala, cu vise, sperante, dar in lumea mea nu sunt decat cuvinte pictate in mii de nuante... o ploaie de vara in anotimpurile vietii… in fata oamenilor voi straluci sau nu, dupa cum am slefuit mai mult sau mai putin lucrarile mele... Tablourile, eseurile... le vor privi, le vor citi in graba sau in soapta, descoperindu-ma incet, incet, caci dincolo de vorbe si culori sunt doar eu... un simplu om...
10 poezii, 0 proze
ICIna Simona Cirlan
Născută între iarnă și toamnă, între zi și noapte, pendulez mereu. De aici și dificultatea de a încropi o biografie. Nu am făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit probabil să fac. Am avut însă șansa de a primi pe cărările sufletului, oameni minunați care mi-au deschis Uși înainte de a bate. Așa se face că, am început să public în cîteva reviste și pe diverse site-uri literare. Mi s-a întâmplat chiar un merituos loc trei la un concurs de proză scurtă desfășurat la Onești. Unul dintre criterii se referea la vârstă, păcat, dacă s-ar fi pus în discuție criteriul greutății poate aș fi înhățat premiul al doilea. Dacă mi se mai întâmplă vreo minune,în afară de faptul că trăiesc, promit să refac biografia. Nu mă iau niciodată în serios pentru că am învățat atât de târziu să râd. inacirlan@yahoo.com Pe varfuri printre blogarii: http://www.scaietina.com/
84 poezii, 0 proze
socol paul
sunt elev la teatru..ma simt bine ca fiind eu..m-am saturat totusi sa nu fiu privit in ochi..sunt verzi . dar cam rautaciosi.
5 poezii, 0 proze
AAmneziA
De ce oare/de ce oare/doamne de ce oare dc esti roman tre` sa fi stigmatizat peste hotare/de ce oare/de ce oare/doamne ce ma doare/caci atunci cand ei construiau catedrale/noi aparam crestinatatea la dunare in zale/ Cum p... mea sa nu`i urasc pe cei far` de cultura care mai mereu ne iau la p.../catalogandu`ne pe toti drept niste hoti........./trebie sa`mi percepi soundu` literalmente/caci sunt cantaret de rap eminamente/finalmente/mi`am scris istoria pe 4 pergamente desigur ca cele mai frumoase momente/etologii m`au privit si s`au crucit/m`au catalogat drept un savant/insa nu`i adevarat,doar modu` meu de viata este eclatant,uneori derutant alteori socant/...alerg bezmetic inspirand morbid`aroma`cetii/caci sunt bantuit de blestematu` dar al vietii/....Nu pot sa mai iubesc..caci oamenii sunt la fel ca si shogunii/iar eu ma zbat far` de putere in cusca de cristal a ratiunii.(extract from one of my future projects..this is Unda`ground abstract hiphop)
2 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
IOistode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
GEGheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
George Vasilievici
„de o vreme înotai într-un zid. azi ai găsit ieșirea, pe partea cealaltă. eram cu tine când mi-a venit în cap asta: Te iubesc, moarte. Eu tot la tine mă întorc. Viața e doar o simplă aventură. Te iubesc, viață. Eu doar cu tine vreau să fiu. Moartea e doar o căsnicie aranjată. ai râs, tu ai fi inversat strofele. fie, le inversez, întoarce tu zidul”. (Mugur Grosu) A murit George, cu îngerii lui cu aripi de lame de ras care fumează pe la spatele lui Dumnezeu și îi aprind lumânări în față. A murit George, cu copil cu ochi bătrâni, care a privit prea mult în interiorul lumii și a scos de acolo urâtele și frumoasele, fără să aleagă. A murit George, petrecut de necredința prietenilor în dispariția sa... în Săptămâna luminată... „Acum aproape patru ani făceam cunoștință cu George Vasilievici. A trebuit să-mi spună atunci cea mai cruntă veste. Că a murit tata... Nu am putut atunci ajunge acasă și am făcut stenciluri cu Tatăl Nostru în neștire, supravegheat de George, Mugur, Miki, Alina......
0 poezii, 0 proze
marius din
nu ma laud cu viata
1 poezii, 0 proze
NANeagu Aurora
Nu ma consider a fi decat o pana de inger. Oare ingerii naparlesc? Poate ca da de vreme ce exist... Oare voi mai intalni vreo pana de inger care sa ma trezeasca la realitate?
31 poezii, 0 proze
nu mă privi...
de pop romeo
repde, mult mai repede, torent de sâmburi și focuri și gemeni de gând mă seceră-n tine mă prind în șuvoaie de lacrimi topire de raze din vraja luminii dansând între noi magie... explozie vie curând...
Nu mă privi cu ochii tăi de ieri
de Liviu Florin Căpitan
Nu mă privi cu ochii tăi de ieri, Când îmi zâmbeai fără subînțeles, Arată-mi doar privirea ta nepăsătoare. Acum în ceas târziu degeaba-mi ceri Să te mai iert când iarăși ai ales Să calci a mea inimă...
Lehamitea de a mă privi într-o oglindă
de Gelu Bogdan Marin
Sub povara oboselii Mă confrunt cu o perversă Și plutitoare visare... Ca un miop cu o voluptate specială Mă arunc în abisul unei oglinzi Stearpă înfățișare plină de cruzime Torente de cinism mă...
Ma mai iubesti?
de Andrada
Nu ma privi ca pe-un gunoi Ce-a fost, a fost intre noi doi A fost o iubire zbuciumata, De tine pentru alta fata. A fost o scanteie de iubire Ce-a stralucit in a mea fire si mai arunca raze-acum desi...
Nu...
de poeana violeta-andreea
Taraste-ma prin mormane de pamant, Stinge-mi lacrima cu ura ta, Arunca-ma in putred mormant, Si vestejite flori s-arunci in groapa mea. Nu ma privi,caci te voi privi eu, Nu ma iubi,ca te iubesc eu,...
Uită-mă
de Diana Iordache
Þi-am întors chipul de lut palid: pe față îți roiau tăceri, și de sub pleoape lunecau picuri mici de nemurire. Nu, nu mă privi cu ochii de jăratec, nu mă rosti cu buzele de foc! Uită-mă, mai bine, cu...
Iubește-mă, străino...
de Grig Salvan
iubește-mă, străino, fără teamă! acum, înainte de ultima vamă... nu mă privi ca din alt veac, din alt loc noi doi suntem făcuți din același foc... nu ești tânără, nu sunt bătrân nu ești o zeiță, nu...
Niciodată nu este prea târziu pentru nimic
de florin otrocol
Am timp pentru orice. Îngrijorător este că am timp pentru toți. Deprimant a devenit faptul că nici măcar banalitatea nu mă mai bucură. Tocmai pentru că dispun de enorm de mult timp, uneori îl pierd...
poveste fără sfârști...sau mă rog, ceva în coadă de pește
de isabela barzoaga
Yupyyyyy! Mi-am pierdut inima, numai am pic de sensibilitate în mine, nimic nu mă mai impresionează sunt un robot care judecă totul la rece, direct prin creier! Dar despre asta dragi copii vom...