Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"nimic nu ne împiedică să fim fericiți"20366 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
Climenco VictoriaCV

Climenco Victoria

AutorAtelier

Dacă am renunța să ne plângem de milă și ne-am gândi doar la ce a fost frumos?Dacă am zâmbi mereu când vedem o floare?De ce să nu rămânem copii ?Putem,lumea este a noastră:iubim,gândim,visăm. Nimic si nimeni nu ne poate împiedica să găsim fericirea.Să încercăm să privim viața așa cum este:o călătorie.Eu nu am regrete...și nici nu voi regreta,fiindcă tot ce am făcut sau voi face in aceasta viata,merită...stiu asta, O SIMT

5 poezii, 0 proze

Lorena PopaLP

Lorena Popa

AutorAtelier

M-am hotarat sa scriu despre tine. Draga suflet al meu, iti multumesc pentru ca esti alaturi de mine si imi veghezi trupul. Iti multumesc pentru ca ma inveti sa traiesc chiar si atunci cand inchid ochii. Iti multumesc ca tresari daca ii ating parul si ii simt aroma de liliac. Iti multumesc pentru ca esti etern al meu, numai al meu si ca nimeni si nimic nu ne mai poate desparti de acum inainte, cat timp vom exista amandoi. Iti multumesc pentru ca nu vei muri dupa ce eu nu voi mai fi si iti multumesc din nou, dragul meu suflet, pentru ca m-ai intalnit intr-o seara, eu singura abatuta de soarta si cufundata in lasitate, tu singurul ghem de speranta care mi-a intins iubirea. Ma simt astfel datoare fata de tine sa iti scriu o carte. Fara cuvinte pretioase, fara lumina improvizata a gandurilor, doar pura realitate a ceea ce am trait. Si inca mai traiesc. Am incercat de multe ori sa incep aceasta carte, dar de fiecare data ma opream. Nu aveam curajul de a scrie despre mine si despre tine, nu...

36 poezii, 0 proze

SA

Simona Ariton

AutorAtelier

"a fi..nebunie si trista si goala, Urechea te minte si ochiul te-nseala. Ce-un secol ne zice alti zeci o dezic, Decat un vis sarbad, mai bine nimic" (Eminescu) Biografie: M-am nascut in luna Mai.Cand toti teii si trandafirii din Copou se pregateau sa infloreasca. Ei, Soarele, Pluto si Mercur sunt vinovati! Au conspirat si m-au facut un om mult prea singur, mult prea las si mult prea ascuns. Nu ma iubesc. Nici macar nu ma respect. Stiu ca pot..dar nu am curaj.. Stiu ca exista Dumnezeu, cred in ingeri..dar sunt o necredincioasa.. Nu am nimic si nu vreau nimic...Iubesc oamenii dar nu ii las sa intre..nici macar sa ma caute.

6 poezii, 0 proze

Coman Cornel AlexandruCA

Coman Cornel Alexandru

AutorAtelier

Nascut la Galati in 1989, intr-o familie fericita. Din 1996 am locuit la Bucuresti pana in 1998. Din 1998 pana in 2002 am locuit din nou in Galati, pana cand mi-a murit tatal, iar eu, mama, si sora mea de 2 ani ne-am mutat inapoi la Bucuresti. Am locuit acolo si am absolvit Colegiul National "Spiru Haret" in 2008 iar din 2008 sunt student la Constanta la UMC. Am facut aproximativ 7 ani de baschet, am 2.07 si 115kg. Vorbesc fluent engleza, si suficienta franceza cat sa imi dau seama cand sunt injurat sau sa evit sa-mi iau bataie. Inca nu regret nimic din ce am facut. Born in Romania, land of choice, but aparently not my choice.

29 poezii, 0 proze

Alexandru RusuAR

Alexandru Rusu

AutorAtelier

Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!

9 poezii, 0 proze

RN

Roman Ionela Nicoleta

AutorAtelier

Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...

6 poezii, 0 proze

EpictetE

Epictet

AutorClasic

Viața lui Epictet este puțin cunoscută. Sursele vechi sunt sărace. A trăit probabil între 50-130 p. Chr. S-a născut în Frigia (Asia Mică, zona Turciei), la Hierapolis, dintr-o familie umilă. A fost adus la Roma ca sclav și a slujit în casa lui Epaphroditos, libert al lui Nero și ostaș în garda de corp a împăratului. Stăpânul, uimit de inteligența sclavului său, l-a eliberat și l-a sprijinit să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. Eliberat, Epictet a profesat filozofia. Împăratul Domitian a exilat, printr-un senatus consultum, toți filozofii din Roma și din Italia. Atunci Epictet s-a retras în Epir, la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Aici l-a vizitat împăratul Hadrian. Viața lui austeră și elocvența sobră au impresionat auditorii și discipolii săi. Lucrările lui ne pun în relație cu învățământul stoic oral, practicat de Epictet, care, ca și Socrate, nu a scris nimic! Lucrările lui Epictet au fost puse în circulație de Flavius Arrianus, originar din...

1 poezii, 0 proze

Iovița CameliaIC

Iovița Camelia

AutorAtelier

Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...

6 poezii, 0 proze

domnica oneaDO

domnica onea

AutorAtelier

Nimic nu este intamplator.Intr-o lume dominata de bani,sa nu-ti vinzi niciodata sufletul.

43 poezii, 0 proze

Eugen ConstantinescuEC

Eugen Constantinescu

AutorAtelier

Nimic nu vine din nimic, sau nimic nu e intamplator... Ma plimb uneori de mana cu Muza mea pe alei cu trandafiri roșii și uneori, auzind-o ce-mi spune, scriu sau compun un cantec (mai bine zis invers!), ma las purtat pe aripile visului meu cel mare care negresit va trebui sa se implineasca! Undeva, cândva...pe Calea Victoriei au trecut doua doamne frumoase la pas cu tineretea mea inca nenascuta. 6 aprilie 1920, intr-o miercuri

132 poezii, 0 proze

nimic nu ne împiedică să fim fericiți

de Leonard Ancuta

ce ne împiedică să fim fericiți? pe buzele voastre de atîția ani această întrebare și mult mai multe răspunsuri. cerul atît de albastru încît se rupe sub greutatea albastrului, apa atît de proaspătă,...

PoezieAtelier

E nuntă în cartier

de Adrian Constantinescu

E nuntă în cartier. Mamă, mie îmi place nunțile ceva de-nnebunesc. E meserie nunta. Nu contează a cui este. Că e a lu văru, că e a lu un preten, a lu un preten de-al pretenului, că e la fosta mea...

Atelier

Inima visătoare

de Remus Cretan

Am dorit mereu mai mult decat lucrurile care ma inseamna, chiar daca sunt ceea ce imi aduc aminte ca sunt. Ajung la concluzia ca fiecare dintre noi e un cuplu de la care ar putea incepe iarasi lumea:...

ProzăAtelier

dansuri 1- 9 etc.(keiko)

de silvia caloianu

dans nr 1 dacă ne vede mama îmi dă cu tine în cap ce faci dansezi o iei razna auzi ce spun la tv cod galben de vânt și ploi oho îți ajunge un dans ciudat într-un vis și mai ciudat ești manga îți...

PoezieAtelier

Daca mai esti copil, citeste..

de Iliescu Alexandru

Ratacesc pe drumurile intunecate ale vietii mele. Nu ma mai uit in sus, nu am ce vedea. E mult prea departe lumina pe care o caut, si ce vad e doar fum, ceata, bezna, poate moarte, moartea sufletului...

ProzăAtelier

Nouasprezece zile

de Doru Alexandru

fragment 2 Vantul a incetat sa bata. Marea se schimba. Catargul dintre cele doua avamposturi s-a rupt. Ratacim pe cai aliniate de-a lungul stelelor, insa drumul nu pare a fi niciodata intreg. Se...

ProzăAtelier

Die Gedanken sind frei...

de Eugen Galateanu

Era un cântecel. Un simplu cântecel. Un cântecel trist.Un cântecel adevărat. Cu care își înfruntau anchetatorii.Cu care se suiau în acele trenuri pentru vite.Cu care mergeau către camera de gazare....

EseuAtelier

Scrisoarea unei mame

de Mazen Rifai

Au trecut nouăsprezece ani de la căsătoria mea. Nouăsprezece primăveri din vârsta fiicei mele Sara. Nouăsprezece ani de când sunt departe de ea. Cu câteva zile înainte de cea de-a nouăsprezecea...

ProzăAtelier

Singuratatea, sfatuitoarea mea

de buta gabi

Ploua!Pe strazile pustii umplute doar de latratul unui caine, ma plimb alene.Pasii imi sunt mici si apasati, eu insumi simtind o apasare grea.A trecut o spatamana de cand nu am mai vaut-o.Orice as...

Atelier

A fi sau a nu fi copil

de adrian jigăranu

Mergeam pe stradă așa cum se merge de obicei pe strdă: îngândurat, cu mâinile adânc îngropate în buzunare, molfăind-lucru care enervează îngrozitor- chewing-gum-ul tipic american. Nu-mi păsa de...

Atelier