"nimeni nu mai lipește un amărât de afiș" – 20114 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
ZRZaharia Ramona
09.02.'81 Constanța De atunci însemn câte ceva pentru cineva ... Când nu am să mai însemn nimic pentru nimeni sper să nu mai însemn nimic pentru mine.
76 poezii, 0 proze
ZAMFIR MOLDOVAN
Dac-am trăit o mie de ani într-o zi?! Nu știu. De-am risipit?... Nu vreau să-mi amintesc. De voi muri? Nu vreau să dăruiesc țărânei nici regretul. De voi atinge țărmul Și stelele-mi vor spune Că drumuri nu mai sunt, nici ape, Aș vrea să-mi risipiți cenușa într-un colț de lună! Nici lacrimi să nu verse nimeni... Și nici mormânt să-mi sape. De va mai fi ceva, apoi, Nu știu...
1 poezii, 0 proze
Laura
M-am nascut acum 14 ani intr-un orasel de provincie.Am inceput sa scriu de cand aveam 10 ani.La inceput scriam doar pt mine,dar la varsta de 13 ani mi-am publicat niste poezii si chiar proza in revista scolii la care invatam(gen nr.6 'Anisoara Odeanu' din Lugoj),unde am fost,pentru un timp si redactor-sef.De cateva luni nimeni nu mi-a mai citit creatiile pentru ca am fost nevoita sa ma mut ina poi in Sighet,orasul meu natal.Aici nimeni nu apreciaza cu adevarat tinerele talente,iar acest lucru este complet in dezavantajul meu.
5 poezii, 0 proze
MMMares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
TNTraian Cristian Noe
Nu este mai frumos sa ne dorim sa iubim, sa ne dorim sa nu mai gresim deloc, sa nu suparam pe nimeni, sa avem permament in vedere ca trebuie sa binedispunem persoana din fata noastra de fiecare data, sa zambim de cate ori privim..., sa gandim pozitiv, sa nu existe " daca, poate " ...? Daca iti doresti cu adevarat ceva, acel ceva il poti avea cu siguranta atunci cand intr-adevar simtzi ca il vrei. Trebuie sa simti ca vrei. Succes maxim Imi doresc sa cunosc oameni buni
13 poezii, 0 proze
Olteanu Marius Stefan
Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.
1 poezii, 0 proze
nimeni nu mai lipește un amărât de afiș
de Cătălina Cangea
înghit literele una câte una și-mi dau seama că nu am ce face că moartea trece pe lângă mine ca și când un om și-ar desface umbrela să miroasă plasticul ieftin al mânerului - patrușcinci de litri de...
Oglinda sparta
de Radu Tudor Ciornei
Introducere Acum 2 zile Meral Oglinda introducea pe site acea chestie despre curent. Nerabdatoare dupa opinii la care sa riposteze isi posta si un prim comentariu la care nu au raspuns decit tirziu...
Galaxia peștilor
de Iulia Elize
În palma deschisă, îmi sunt drumuri de comete încâlcindu-se și-apoi totul este doar noapte lucidă, un pumn de pește pe care îl rănești cu o undiță, cu un fel de plasă pescărească, te ține un an, după...
Distanta
de Andrei
- Ce faci? m-a întrebat omul de piatră de lângă mine. - Ce faci? i-am răspuns omului de piatră de lângă mine. În cameră era frig și umezeală, sau parcă nu era umezeală. Era rece și era uscat, erau...
colegi.ro
de Laura Șoltuzu
Încă îmi amintesc așa de clar prima zi de facultate când profu de sculptura stupid ca de obicei, m-a pus să citesc cu voce tare protecția muncii și mă tot gândeam de ce pana corbului trebuie eu să...
Mica și marea erupție
de Flavius Lucacel
Personaje: DISPERATUL BOSCHETARUL CONSUELA SANDALA ALICE HINGHERUL PROCURORUL MAIDANEZUL Actul I Scena I Un parc, câțiva copaci, o bancă și multă liniște. Boschetarul doarme învelit în ziare....
Pavese
de Boris M. Marian fără minus
Soare plictisit deasupra ruinelor suntem noi? Ceea ce ești nu poți vedea, ceea ce vezi e umbra ta, omul este din născare un copil, el crește mare, iar apoi, doar Dumnezeu știe ce e bun și rău,...
Întâmplare cu un scriitor. Confrați invidioși
de george geafir
- Vezi tu?, rostește Cineva și respiră adânc, cu o mișcare amplă a pieptului. Unii scriitori se bucură de glorie în timpul vieții, alții doar după moarte. Eu m-aș bucura și așa, după moarte, zice el...
Testament
de mara corbu
“Luciditatea este suferinta cea mai aproape de soare” Lui Urmatoarea poezie era pentru tine Dupa atatia ani s-a risipit vraja Vara anului, luna plina de marti, ploaia din parc, locul nostru Nu-mi mai...
Casa zburatoare III
de Constantinescu Gabriel
25. INT.AUTOBUZ-NOAPTE Călătorii sunt îmbrăcați cu prost gust și sărăcăcios, majoritatea în negru, unii nu au dinți și vorbesc în gol, cu căști pe urechi, privind fix spre textul gen grafitti postat...