"niciodată nu ai înțeles pericolul care te paște în odaia cuvintelor fără conținut " – 20149 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
AMApostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
MCMihai Cristina
"daca nu ai suferit niciodata inseamna ca nu esti binecuvantat"
3 poezii, 0 proze
Vitalyus Maximus Decimus!!!
Daca iubesti intradevar stelele,priveste spre ele si chiar daca ajungi pana la ele,sa nu uiti niciodata ca FERICIREA este mult mai departe!!! Vei realiza cand vei privi inapoi asupa vietii tale ca momentele in care ai trait cu adevarat sunt acelea in care ai iubit si ai facut lucruri in spiritul dragostei...Nu plange pentru ca a apus soarele,lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele.... Azi sunt aici,maine nu se stie,dar poimaine dispar!!!
1 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
Razvan
Ma numesc Ivanescu Razvan Claudiu si locuiesc in Arad. Poate prima intrebare este de ce? De ce imi place poezie. Razspunsul este simplu. Pentru ca asa e firesc. E firesc pentru ca e omenesc sa ai o inclinatie catre frumos, catre cult si catre perfectiune. Prima poezie am scris-o cam prin clasa a VIII si este o poezie dedicata mentorului meu Nicolae Labis, a caru viata a fost rapita de un mister, iar de ultima mea poezie nu va pot spune cand va fi. Probabil niciodata. Va multumesc.
2 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
GHERGHINA NICOLETA
SCRIU DIN COPILARIE DAR NICIODATA NU AM INDRAZNIT SA MERG MAI DEPARTE.
7 poezii, 0 proze
popescu andy
Scriu din copilarie,dar niciodata nu am oferit publicului larg experientele mele...astept comentarii.Este prima oara cand vreau sa evoluez literar,asa ca orice critica imi va fi de folos.
2 poezii, 0 proze
niciodată nu ai înțeles pericolul care te paște în odaia cuvintelor fără conținut
de Ottilia Ardeleanu
mai întâi mi-ai declarat ce-ți place la mine ai făcut niște asocieri cu femei speciale m-ai situat pe o treaptă înaltă m-ai tutuit m-ai alintat m-ai simțit ca pe un înger cotidian dacă se mai poate...
Limite
de Paul Pietraru
...- impresionant dintotdeauna curajul lui, dar totuși, în situația de-acum nu înțeleg pe ce se bazează, nu e genul s-o ia la fugă, acum nici n-ar putea, cred că cel mai bine ar fi să evităm...
Jurnalul unui sinucigas (fragment 2)
de George Lixandru
Următorii doi ani i-am petrecut în încremenire și așteptare. Așteptam ce? Nu știam răspunsul, dar era cert că în mine se petrecuse o schimbare. Nu mai aveam încredere în nimeni, preferam să fiu...
Mie, imi pasa!
de george lupascu
Mie îmi pasă! Am plecat din țară cu șapte ani în urmă, dezamăgit si decis să nu mă mai întorc niciodată și nici să mă mai intereseze ce se întâmplă în urmă. Eram prea scârbit de acel circ jalnic și...
Ghidul scriitorului de SF - de Sergiu Someșan
de Somesan Sergiu
Ghidul scriitorului de SF - de Sergiu Someșan Am un leu și vreu să-l beu! aș putea invoca refrenul vechiului cântec pentru a începe în forță acest subiect. De fapt am mai mulți lei și aș dori să...
Străbătând ceața 15
de nicolae tomescu
De multe era nemulțumit Niculae. Și odată cu el aproape toată vecinătatea, cu care se întâlnea în mai toate duminicile, după ce se termina slujba la biserică și după ce prânzea fiecare pe la casa sa....
Cu fața la trecut
de Valentin Boeru
Între secvențele pe care filmul vieții mi-a permis să le joc trăindu-le, cele ale copilăriei sunt încărcate de vibrații la care sufletul meu reverberează și acum cu aceeași voluptate. Nu de alta dar...
Bucuresti
de Stefan Ionescu
București, oraș al parantezelor. De altfel, în toată lumea poți deschide câte o paranteză pe care apoi s-o închizi la loc, să cuprinzi în ea cine știe ce existență. Bucureștiul, însă, îmi este cel...
Scrisori netrimise (10)
de Florentina-Loredana Dalian
- Care-i povestea ta, Nina? Mă privește cu un aer șugubăț, în timp ce așază cafelele pe măsuța din curte. Rămăsesem numai cu ea, băieții plecaseră la fotbal, iar Alexa – în vizită, la o colegă. -...
Feriți-vă de Leonard Ancuța!!!
de Bogdan Geana
Dragi cititori, Vreau să vă supun atenției un text de Leonard Ancuța la adresa mea, mai corect de fapt la adresa non valorii mele literare și a pericolului real pe care îl reprezint pentru acest site...