"nici fata ei nu mai crede în Moșu" – 20371 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
MMMihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
ACAnton Cristiana
M-am născut în Săveni (județul Botoșani), într-o noapte târzie de vară, pe 29 iunie, într-unul din anii copiilor indigo (1988). Locul în care mi-am petrecut primii doi ani de viață nu mai au nici o importanță - ne-am mutat la Sighetu-Marmației în 1990 (anul în care s-a născut Ale) și acum studiez limbile străine la Colegiul Național "Dragoș Vodă", în același oraș... ...Pe măsură ce răceala și neconcludența timpului au crescut, m-am văzut printre oameni, fără să știu că pornesc din cuvinte și sfârșesc tot acolo. Suflul divin a permis unei profane însetate de cunoaștere să trăiască în lume (sau în afara ei) într-o dimineață crudă de vară, când soarele încă dormea... Trăiesc lângă mare, cu ea în suflet..Doar în ea se mai revarsă toate cărările marilor întâlniri, la fel și iubirea mea stranie pentru o carte : Casa somnului.
19 poezii, 0 proze
RHRaluca Oana Helgiu
,,Nu există întâmplare, fatalitate care să împiedice, să oprească sau să deturneze un suflet decis de la înfăptuirea hotărârii sale." Acum câțiva ani de zile, am avut șansa să-mi public primul volum de proză scurtă, care se numește: ,,Jurnalul unei depresive». La lansarea de carte, care a avut loc la Colegiul German Goethe din București, Sorin Preda a spus, faptul că: ,,În Constituția lumii ar mai trebui inclus un drept, pe lângă cele deja existente: dreptul de a exista literar, de a debuta. Nu e ușor și nici la îndemâna oricui să scrie o carte fără a ști că ea va fi publicată cândva. Raluca Oana Helgiu e un caz fericit. A ajutat-o perseverența de stirpe germană, talentul și năvala colțoasă a unor confesiuni rostite în gura mare. Cartea ei este un început și o confirmare. Ea arată cât de important este pentru un tânăr să fie posesorul a două aripi tipografice. Sunt sigur că ele o vor ajuta pe Raluca Oana Helgiu să se înalțe literar cât mai sus!” Am câștigat premiul de literatură în...
62 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
RERudolf Christian Eucken
Rudolf Christian Eucken (n. 5 ianuarie 1846 la Aurich - d. 15 septembrie 1926 Jena), a fost un filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908. Motivația juriului Nobel: "pentru seriozitatea cu care a tins spre adevăr, pentru forța pătrunzătoare a gândirii și previziunii, a căldurii și forței expunerii cu care a reprezentat și dezvoltat în numeroase lucrări o concepție de viață idealistă" S-a născut în 1846 la Aurich, un orășel cu veche tradiție istorică, situat în nordul Germaniei (Hanovra). Rămas la vârsta de 6 ani fără tată, crește în condiții materiale modeste. Provenind dintr-o veche familie de intelectuali, mama sa n-a precupețit nici un efort pentru a asigura unicului ei fiu o educație aleasă.Eucken studiază la Göttingen filologia clasică și istoria antică. Își dă doctoratul cu o teză despre Aristotel (1866). La Berlin ia contact cu profesorul Trendelenburg, pe atunci în culmea activității sale creatoare, rector al universității și membru al Academiei...
0 poezii, 0 proze
Ttina
Sunt un fir de praf in oceanul Vietii. Nu sunt rau dar nici foarte bun. Ma invart si eu in jurul unor idealuri, fac parte din jocul unor destine umane, simple sau complexe, sunt uneori trista ca nu pot face tot ce imi propun dar si fericita sa simt blandetea Soarelui, briza marii sau crudul verde al firului de iarba. Ii ascult pe toti, incerc sa inteleg, sa iert sau sa ma bucur. Nu-mi place forfota sociala de a fi in fata, prefer discretia, sinceritatea si iubirea pentru aproapele tau. Cred intr-un Dumnezeu atotputernic care ne vegheaza si ne indruma prin instinctul nostru. Imi plac lucrurile profunde, serioase, cladite cu truda si intelepciune. Imi place tacerea si anonimatul in viata atunci cand ajuti pe cineva. Urasc minciuna, lipsa de respect fata de valori si prostia afisata. Sunt un om care incearca sa fie OM... Viata mea e ca si a Dvs. sau a altora. Cu bucurii, necazuri sau vise. Vreau sa dau ce am in plus in mine, dar sa si primesc de la DVS., sa provoc si sa fiu provocata, cu...
21 poezii, 0 proze
ADAndre Donescu
- m-am născut pe strada viitorului la început de septembrie - am un nume comun și am găsit un pseudonim care mă reprezintă - sunt inginer din întâmplare - tot de asta scriu - mă plec cu umilință în fața oricui mă citește - o iubesc pe ana - îmi place să cânt dar nu am vocea care trebuie și nici ureche muzicală - stau prost cu fierul și mult prea bine cu zahărul - mi-a plăcut viața mea de până acum cu mici excepții - nu mai stau pe strada viitorului - zenit_p92@yahoo.com
99 poezii, 0 proze
MIMihail Iacob
Nu știu exact unde începe biografia și unde se termină obiceiul prost de a te explica în fața unor oameni pe care nu-i vei întâlni niciodată. Scriu uneori din reflex, alteori din lipsă de altceva mai interesant de făcut cu gândurile. Nu există o linie clară între ceea ce „vreau să spun” și ceea ce iese efectiv pe ecran — și probabil nici nu ar trebui să existe, altfel ar deveni prea ordonat și ar pierde sensul de joc. Imi place ideea că un text poate să pară important doar pentru că a fost scris cu suficientă încredere, chiar dacă în interiorul lui nu se întâmplă nimic, nici 13% sigur... Nu cred în versiuni finale ale oamenilor, doar în schițe mai mult sau mai puțin abandonate. Dacă ai ajuns până aici căutând o concluzie, probabil nu o să găsești una. Nici eu nu o caut.
1 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
AEAnghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
Cine mai crede in Mos Craciun?!
de Adria Martin
Cine mai crede in Mos Craciun? Vantul suiera prin crengile inghetate, e bine in casa, stau pe intuneric langa soba incinsa si ma uit la jocul flacarilor...oare ce vor ele sa spuna?…Opaitul din coltul...
Cu \"capul în nori\"
de Argeseanu Gabriel
M-am bucurat când l-am întâlnit pe prozatorul Mihai Athanasie – Petrescu cu fragmente din romanul „Un urs în oraș” pe siteul Agonia. Atunci mi-am zis că nu ar fi lipsit de interes să vedeți ce gândea...
Există... în noi
de Claudia Minela Petre
Miruna stătea de ceva timp la fereastră și privea dansul fulgilor de nea strălucind sub lumina slabă a felinarelor. Sporadic, trecea câte o mașină, întrerupând liniștea albă. Îi plăcea să traseze cu...
Mare ajutor
de Eugen Galateanu
Nu ajutase niciodată pe nimeni.De aceea, cererea disperată de ajutor a Virginiei Vârgolici, colega aceea anostă, neânsemnată, colega aceea căreia nu îi putea da nici o culoare, nici măcar gri,...
Moș Crăciun
de Cucu Constantin
Când eram mic îl adoram pe Moș Crăciun. Într-o lume în care obiectele de strictă și mai puțin strictă necesitate erau (cu excepția muștarului care invada, în lipsa celorlalte produse, orice...
Măști
de Palade Ruxandra
S-au dus dis-de-dimieață la biserica simplă și dărăpanată din colțul străzii. Iubeau locul acesta unde se simțeau atât de aproape de divinitate.Aici nu se mai gândeau la nimic altceva decât la...
Caietele Dariei - fragment
de daria caza
Prin Bucureștiul acelor vremuri era o bucurie să colinzi. Întâlneai peste tot, cofetării, magazine, restaurante, grădini, cinematografe. Acasă crezuse că nu există nimic mai frumos decât Columna lui...
Ludic 4
de nonciu dragos
Vara veni chiar mai repede decât ne-am aşteptat, odată cu ea şi beleaua de Jan. - Ţi-ai primit adeverinţa de doisprezece clase, Alistar? - Da, Jane. - Foarte bine, plecăm! - Da, da… - Ce mai vrei?...
Păcală (10)
de Nick Sava
Cap. 10 În care Păcală se bagă argat Merse așa Păcală până ce dădu de un sat. Lumea mohorâtă de pe uliță abia de-i răspunse la binețe. - Ce-o fi asta, oameni buni? Cine vă supără? - Apoi ia, hapsânul...
Urechiușă
de Pandele Maricica
Urechiușă Cu căpșorul micuț, acoperit de țărâna zorilor, se plimba printre stele: -Unde sunt? Dar nimeni nu-i răspundea. Printre norii pufoși, alerga bucuros spre raze de soare și de stele plin de...