Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"mor în fiecare dimineață"14316 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
40 rezultate
Julia ArmanJA

Julia Arman

AutorAtelier

Mor în fiecare zi și niciodată cum trebuie.

13 poezii, 0 proze

vlad silviuVS

vlad silviu

AutorAtelier

nascut din greseala ,traiesc aiurea si mor in fiecare din voi

7 poezii, 0 proze

silvanaS

silvana

AutorAtelier

De ce zilele, oamenii, omoara sufletul din noi?...Mereu in lupta cu senzatia de singuratate..visez, iubesc, ard, gandesc(prea intens)...uit sa traiesc...si mor in fiecare zi cate putin...

12 poezii, 0 proze

CO

Casota Ovidiu

AutorAtelier

M-am nascut si de atunci mai mor putin in fiecare zi.

22 poezii, 0 proze

Marius FlorinMF

Marius Florin

AutorAtelier

Si daca stele-mi mor in ochi, e ca lumina lor tarzie , sa-ti lumineze fata.

78 poezii, 0 proze

Pteancu  LauraPL

Pteancu Laura

AutorAtelier

Ne nastem frunze pe acest pamant. Cu timpul dobandim scoarta, radacini, flori care se nasc si mor in liniste sau in disperare. Intotdeauna in buzunarul cel mai minuscul si mai intunecos pastram un vis, ca un bob de mazare intr-o pastaie.

46 poezii, 0 proze

Haran GiorgiaHG

Haran Giorgia

AutorAtelier

Sunt nascuta in 30 martie 1997,in Brasov. Momentan studiez arta la un liceu de specialitate, intr-o clasa de plasticieni. De mica am iubit sa desenez, pictez, compun,scriu. Arta reprezinta viata iar prin ea, portalul spre propria mea lume nu se va inchide niciodata. Nu am nevoie sa fiu iubita mai mult decat trebuie, prefer sa raman cu panza langa mine si penita din calimara decat cu oameni falsi ce imi distrug increderea. Nu sunt cine stie ce faptura deosebita, chiar daca unii asa ma considera. Sunt pur si simplu o marioneta care innoata intr-o mare plina de deseuri. Marea -viata- deseurile-necazurile- care polueaza marea. De ce m-am nascut? Sa fiu cineva. De ce traiesc? Sa ajung cineva. De ce am sa mor? Am sa mor drept cineva important. ~ multumesc tuturor cititorilor~ Sa pornim campania de "ecologizare" a marii~!

6 poezii, 0 proze

MB

Mihaela Beu

AutorAtelier

Am cautat implinirea in ceea ce era in jurul meu, in oamenii de langa mine, in zambetul persoanei iubite, in ochii celor care ma plac pentru ceea ce sunt, in raze de soare, in tot ce e frumos...si in poezie.Textele sunt scrise de-a lungul mai multor ani, prin ele reusind sa imi cladesc acele momente de relaxare, de rabufnire a furiei, de emotie si lacrimi, de iubire...Ele reprezinta transformarea mea ca persoana in tot acest timp, metamorfoza. Pentru toti cei care stiu ca "visele nu mor niciodata".......

19 poezii, 0 proze

DA

Dragus Andreea

AutorAtelier

M-am nascut in Cluj! Sunt produsul a doi oameni simpli, poate prea sensibili. Asadar, eu sunt de doua ori mai simpla si mai sensibila. Am absolvit Facultatea de Stiinta Mediului, cu rezultate mediocre. Nu m-am zbatut pentru rezultate fabuloase. Abia acum invat sa invat! Sper sa mor invatand...

2 poezii, 0 proze

Francisco BrinesFB

Francisco Brines

AutorClasic

S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...

5 poezii, 0 proze

mor în fiecare dimineață

de Calotescu Tudor Gheorghe

mă las apoi îngropat de realitate de la inimă în jos spre rădăcină îmi caut seva prin măruntaiele pământului defect profesional-desigur minerul din mine nu a uitat întunericul doar partea aceasta...

PoezieAtelier

balada poeților ce mor

de Albert Cătănuș

librăriile sunt pline de spaime și redute poeții decorați stau pe rafturi așteptându-l pe d-zeu să se întoarcă cu spatele la sticla de J&B beți vor cânta balada poeților ce mor în fiecare dimineață...

PoezieAtelier

Dragă Anaid,

de Diana Lorena Țugui

sunt bine doar că respir mai încet în fiecare dimineață și mă trezesc speriată să nu fi pierdut ceva o șuviță mai înnegrită azi sau nuanțele inegale din voce știi mi se pare tristă parcă ți-am zis nu...

PoezieAtelier

A câta oară m-am născut?

de Rodica Lupu

A câta oară m-am născut din aburul ce-n ploi se varsă? A câta oară am murit în iarna rece sub zăpadă? Am renăscut de-atâtea ori în fiecare dimineață. Cu fiecare răsărit începe-o nouă viață. Prinosul...

PoezieAtelier

Fantasme

de viorel ploesteanu

Copilului sigur îi reveniseră în mintea obosită imagini rupte din trecut, unele suprapunându-se peste cele foarte recente, moșneagul fiind în gândurile lui un mare semn de întrebare. În cele din urmă...

ProzăAtelier

Viața ca un vis

de Remus Cretan

Încurc realitatea cu visul și cad intermitent în colțuroase spații. Auzul mi se-nvârte cu pământul, în timp ce fantomele murmură cuvinte letale. Nu e aiurare de toamnă pe sfârșite. Acum știu că nu am...

Atelier

Noroi si amintiri

de Sorin Teodoriu

- De ce taci? - Ma gandeam la noi. - Nu esti aici, nu traiesti in prezent. De ce iti faci rau? Ne simtim atat de bine impreuna. - Asa e, ne simtim bine. - Ce se intampla cu tine? Esti in fata mea, te...

Atelier

Radmila Popovici – dor augustin pârguit în umbra lunii

de Maria Prochipiuc

Ion Diviza DE ZIUA TA Vezi *** De ziua ta iți cer o confirmare Că Umbra Lunii mai puțin te doare, Că soarele mai vesel azi străluce, Și aș veni, să știi, de nu m-aș duce. De ziua ta mă trag mai la...

EseuAtelier

de prisos

de Adam Rares-Andrei

învață-mă să mă-mpiedic de primul scaun care îmi iese în cale să rămân ud leoarcă în memoria ultimei ploi în fiecare dimineață când primesc shift-delete de la ultima femeie, de la ultimul gând c-am...

PoezieAtelier

Ei n-au știut

de Monica Mihaela Pop

Bărbații din viața mea nu au știut ce însemn eu, femeie. Ei au vrut, pe rând, să le fiu ba fetiță cuminte, cu cozi împletite, s-ascult neclipind cum mă ceartă, să tac, mai apoi pe ațe albe să înșir...

PoezieAtelier