"morți succesive" – 20174 rezultate
0.02 secundeMeilisearchJean Richepin
Jean Richepin, né à Médéa (Algérie) le 4 février 1849 et mort à Paris le 12 décembre 1926, est un poète, romancier et auteur dramatique français. Ce poète turbulent, fils d'un médecin militaire breton, eut dans sa jeunesse une réputation de « fort en thème », ce qui lui permit de faire de brillantes études secondaires et d'intégrer l'École normale supérieure en 1868, avant d'obtenir une licence ès lettres en 1870. Avec la guerre, il prend goût à l'aventure en s'engageant dans un corps de francs-tireurs et, faisant alors l'expérience de la liberté, il mène pendant quatre ans une vie d'errance, gagnant sa vie en s'engageant successivement comme journaliste, professeur, matelot, docker à Naples et à Bordeaux. En 1875 enfin, il découvre le quartier latin, où il se fait très vite remarquer par ses excentricités et fait la connaissance de Léon Bloy, Paul Bourget, Maurice Rollinat et surtout Raoul Ponchon, rencontré dans les salons de la maîtresse de Charles Cros, Nina de Villard, et qui...
19 poezii, 0 proze
GIACOMO LEOPARDI
1798 29 giugno: Giacomo nasce a Recanati, nello Stato pontificio, dal conte Monaldo (1776-1847) e dalla marchesa Adelaide Antici (1778-1857). Il giorno successivo riceve il battesimo. 1799 12 luglio: nasce il fratello Carlo. 1800 6 ottobre: nasce la sorella Paolina. 1804 nasce il fratello Luigi. 1805 28 giugno: prima confessione di Giacomo. 29 settembre: cresima. 1807 Giacomo Carlo e Paolina vengono affidati alle cure dell\'abate Sebastiano Sanchini e del pedagogo don Vincenzo Diotallevi. 1809 Dopo aver letto Omero, Giacomo scrive il sonetto La morte di Ettore. 9 aprile: prima comunione. 1811 Giacomo, da autodidatta, studia sui libri della biblioteca paterna l\'ebraico, il francese, l\'inglese, lo spagnolo. Traduce l\'Ars poetica di Orazio. Scrive la tragedia La virtù indiana. 1812 Scrive la tragedia Pompeo in Egitto; compone e traduce Epigrammi. 1813 Nasce il fratello Pier Francesco. Scrive la Storia dell\'astronomia. Ottiene la licenza paterna di leggere i libri messi all\'indice....
0 poezii, 0 proze
GIACOMO LEOPARDI
1798 29 giugno: Giacomo nasce a Recanati, nello Stato pontificio, dal conte Monaldo (1776-1847) e dalla marchesa Adelaide Antici (1778-1857). Il giorno successivo riceve il battesimo. 1799 12 luglio: nasce il fratello Carlo. 1800 6 ottobre: nasce la sorella Paolina. 1804 nasce il fratello Luigi. 1805 28 giugno: prima confessione di Giacomo. 29 settembre: cresima. 1807 Giacomo Carlo e Paolina vengono affidati alle cure dell\'abate Sebastiano Sanchini e del pedagogo don Vincenzo Diotallevi. 1809 Dopo aver letto Omero, Giacomo scrive il sonetto La morte di Ettore. 9 aprile: prima comunione. 1811 Giacomo, da autodidatta, studia sui libri della biblioteca paterna l\'ebraico, il francese, l\'inglese, lo spagnolo. Traduce l\'Ars poetica di Orazio. Scrive la tragedia La virtù indiana. 1812 Scrive la tragedia Pompeo in Egitto; compone e traduce Epigrammi. 1813 Nasce il fratello Pier Francesco. Scrive la Storia dell\'astronomia. Ottiene la licenza paterna di leggere i libri messi all\'indice....
0 poezii, 0 proze
Mario Luzi
Mario Luzi è nato il 20 ottobre 1914 a Firenze. Docente di letteratura francese all'Università di Firenze. Il 14 ottobre 2004 è stato nominato senatore a vita dal presidente della Repubblica Italiana (Ciampi). E' morto a Firenze il 28 febbraio 2005. Ha esordito come poeta nel 1935 con la prima raccolta La barca, cui fece seguito Avvento notturno (1940), testo esemplare dell'ermetismo fiorentino. La sua produzione poetica successiva fu foltissima, a scandire le tappe di un itinerario poetico tra i più ricchi e coerenti del XX secolo italiano: Un brindisi (1946), Quaderno gotico (1947), Primizie del deserto (1952), Onore del vero (1957), Il giusto della vita (1960) comprendente tutte le poesie composte fino a quell'anno, Nel magma (1963), Dal fondo delle campagne (1965), Su fondamenti invisibili (1971), Al fuoco della controversia (1978), Per il battesimo dei nostri frammenti (1985), Frasi e incisi di un canto salutare (1990), Viaggio terrestre e celeste di Simone Martini (1994). Tema...
11 poezii, 0 proze
Iordache Adrian
Pt. ca toti poetii sunt nascuti morti, sau cam asa ceva....nu mi-a ramas alta alternativa decat sa ma nasc viu, sa traiesc in aceeasi stare si sa mor tot viu. Dupa - nu stiu ce o sa fie. Oricum, si poetii nascuti morti isi platesc taxele catre Stat :)
9 poezii, 0 proze
cocian paul andrei
Om ce crede ca nu mai are alceva de facut in viata decat sa se lase prada morti.Acesta sunt eu si cred ca la ai mei 19 ani imi pot striga moartea care asteapta nerabdatoare dupa usa fictiunii..
5 poezii, 0 proze
maricica frumosu
cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți
111 poezii, 0 proze
Niklas Törnlund
Licențiat în Psihologie. Volume de poezie: Printre ghețari, 1977 Desculți, 1979 Morți odinioară, 1981 Tu ești șamanul, 1984.
1 poezii, 0 proze
Serghei Esenin
Serghei Alexandrovici Esenin s-a născut la 3 octombrie 1895 într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi, acest sat, îi poarta numele, Esinino), din Rusia. A început să scrie poezii de la vârsta de nouă ani. Copilul minune al literaturii ruse, în 1912, s-a mutat la Moscova unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. Un an mai târziu s-a înscris Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus și devine un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Beli. În 1915, Serghei Esenin a publicat primul său volum de poezii, Radumița, urmat curând de “Slujbă pentru morți” (1916). Poeziile sale despre dragoste și despre viața simplă i-au adus un plus de popularitate la acea vreme. În 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată. Crezînd că revoluția Octombrie din 1917 va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă...
95 poezii, 0 proze
Bogdan Ioan
Bucurestean. Cozi. Pionier. Curte. Bunici. Masini. Benzina. Table. Praga. Dulceata de dovlecei. Dna. Ene Olimpiade Sifoane 4 ani de liceu - 10 ani de viata laba de facultate prieteni falsi si adevarati sex. prea mult sex. prea pervers. dragoste. prea multa dragoste. prea perversa. durere. iubire pierduta. tradare. razbunare. bunici morti. drumuri fara sfarsit. lume nebuna. viteza. patima bolnava. sanatate - unde esti? muschi. amintiri. unde ma duc?
3 poezii, 0 proze
morți succesive
de Ștefan Petrea
de o picătură de apă aproape/ nu-ți mai trăiesc plecarea/ pieptul și-a mâncat rana/ și, ca odinioară/ deschide larg albastrul/ născocit/ prin fereastra privirii tu mai treci uneori/ picurându-ți încă...
medicamente cu poezie
de Ștefan Petrea
odăi dorminzi în sine de oglinzi iau cu pumnul, ostile, de poezie pastile întristarea de rămas bun a pijamalei e doar matineul carnal al simțurilor noastre și nu prea știu de tine, dar eu simt atunci...
truisme albe
de Ștefan Petrea
ochiul de clipă privește din uraganul timpului, vede contorsionarea trupului gonind spre bătrânețe, vreamea i se suie-n gânduri ca o cratimă ce desparte fiirea de la minus la plus finit încă tânăr,...
să mă sinucid în ochii tăi
de Ștefan Petrea
furtuna lovise alb în mormânt de hârtie scriam, întru o sinucidere temporară cu noaptea în cap, în ultimul neuron dat dracului lumii atârnam hazliu în ştreangul de lună, lumina se vărsase din cuvinte...
critica criticii transparente
de felix nicolau
S-a tot vorbit despre lipsa criticii tinere autentice. Adică acea critică făcută în cunoștință de cauză și cu instrumente specializate. Bineînțeles că a existat mereu un contingent de critică tînără,...
opusculul din ocean
de Ștefan Petrea
mirări paiang de umbre-n noapte ţese de zbucium verşi licori în întrebare lumina tainei întuneric are în stelele ce sunt neînţelese. de Luntre bani şed trist în buzunare şi Barcagiu-i mut şi să nu-i...
muriri succesive
de Ștefan Petrea
pe calea către moarte-s muriri tot mai puține îți odrăslești fiirea la sân ce fost-a verde e roșu înspre zare când soarele se pierde și prăpădește jalea ce-n drumul lui se-aține mai multe morți odată...
Un Orfic cu Armonică Roșie: Marian Drăghici și morțile sale succesive
de florin caragiu
În volumele „Harrum, cartea ratării” (ed. Vinea, 2001) și „Negresa” (ed. Vinea, 2005) ne aflăm în fața unei arte poetice și voci constituite, cu valoare de unicat. Marian Drăghici scrie fără...
O altă inimă...
de iscru adrian
Cînd o altă inimă va bate odată cu inima ta iți vei aminti preschimbarea a ceea ce dincolo de erotic rămîne totuși poetic în cuvintele devenind lucruri în lucrurile devenind cuvinte cuvinte care...
umbra ei de femeie
de enea gela
îmi doresc un bărbat al meu în amintirea celor care-au promis că se-ntorc dar n-au făcut-o să-i arăt strada unde locuiesc pe abajurul felinarelor stau agățate păsări asemenea unor haine de morți (din...
