"mizați pe fratele alioșa" – 1358 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
mizați pe fratele alioșa
de George Pașa
„mizați pe fratele alioșa, el păstrează inima în baiere, se ține aproape de sine.” „ivan știe mai bine cum stau lucrurile: de-a curmezișul, de parcă s-ar fi deplasat linia în căutarea punctului. el,...
Trei doamne si toti trei
de ioana ilie
Trei doamne și toți trei Trei doamne și toți trei, Aleși în țară vrei nu vrei, Ne-au condus spre integrare, Într-o mare degradare, Pân’la urmă nu-s de vină! Cât ne cată azi pricină, Cățelușii bată-i...
Jurnalele Apocalipsei IV
de Nae Catalin Florian
Copiii se pierduseră rapid în mulțime. Rămăsesem singur în fața imenselor ziduri de beton care înconjurau curtea Centralei. O construcție monumentală aflată în mijlocul pustietății, un gigant care...
Gilceava oraselor
de remus radu
Razboiul de peste 30 de ani dintre orasele cu vanitati istorice Remus Radu De citeva decenii se poarta citeva razboaie locale pe care nimeni de peste granitele de judet nu are ragazul sa le asculte....
Poveste de iarnă
de Maria Tirenescu
Părinții Măriuței erau învățători în Săcel, o comună mare de pe Valea Izei. În clădirea școlii, constructorii prevăzuseră o cameră pentru directorul, învățătorul sau alt cadru didactic care nu ar fi...
Prisma de sticlă
de dragos moldovan
În sfârșit, prinsesem un moment singuri. Prietena mea era pe undeva, pe afară, iar viitorul ei soț tocmai ieșise până la mașina parcată în fața casei. M-am uitat în ochii ei. Am citit aceeași bucurie...
Primavara anului 1944
de Boeru Viorica
-“ Ați auzit? A cântat găina cu gâtul gol , cucurigu,…e semn rău.” a spus mama, care pe lângă asta știa mai multe despre evenimentele ce se petreceau. Se șușotea sau se spunea în vorbe clare, dar...
Blatistul
de Elena Larisa Stan
Blatistul În mijloacele de transport in comun suntem obligați să călătorim alături de necunoscuți. Este iarnă, o iarnă nehotărâtă: ba ninge, ba plouă. Iau autobuzul de la capăt până la capăt,...
Temnița frigului
de Popescu Valentin
Temnița frigului ACTUL I VOCEA (stă singură în beznă) Vocea: Iarăși beznă, oare nu am pătimit destul ? Nici un răspuns. Vocea: Ce soartă mașteră și rea ? Nu-i nimeni în preajmă. Oare i-am omorît pe...
Umbra Marelui Om I
de Ion Scalen
(text 1) În tăcerea densă din cameră bâzâitul unei muște taie cu un ferăstrău subțire calupuri consistente de liniște. Semiîntunericul este delimitat de pereții tapetați cu frunze veștede și de cele...
manifest
de Johan Klein
mereu e o zi de mândrie când scormoniți pe dedesubtul cărnii pe dedesubtul rădăcinilor celorlalți deși că pe-acolo sunt rănile ce dor mizați pe imagine dați plus la tot ce ține de oarba suprafață și...
Bomba de la Maltezi și Oaia Literară
de Florentina-Loredana Dalian
Sau manifest anti și pro Vineeeee! Vine, domnule Dan Simionescu! Nu bomba, nu vă îngrijorați. Nici apocalipsa. Vorbeam de cronica de stână, despre care ați afirmat în numărul trecut că vă este dor....
Opinii perfecte, dar suspendate pe parcursul unei terapii intensive
de Adrian Firica
Primarul Oprescu-al Capitalei mă ține cu ochii-n soare, să mor io! Este cel mai mare suspendator aflat în viață. Va suspenda el cursurile școlarilor din București pe 9 mai, 2012? Ba bine că nu! A...
nu mizaţi la mai mult
de Silviu Somesanu
împart hrana în mod egal la toţi nu mizaţi la mai mult nu ştiu să mă prefac altfel decât sunt între noi se întâmplă mişcarea noi ne înscriem în vârtejul ei eu încerc să schimb datele problemei tu...
Dar mai mereu pe liră am mizat
de Ștefan Petrea
Prin viață moartea-o clipă nu mă lasă Spre-a respira mai pe nebănuite Și gândurile-mi sunt învinuite De veșnicie că nu le mai pasă. Jertfeam lumini, apoi spre 'Nalt suite În mintea-mi ce nihilul o...
Rugăciunea de dimineață
de Marta Petreu
Eu am mizat pe poeme. Am mizat pe cărți savante deștepte am mizat pe zeci de alte prostii din hârtie. Zadarnic. Eu am vrut să am un copil. Și nici un bărbat nu și-a lăsat vie sămânța rod să crească...
Portret desuet
de rechesan gheorghe
Pe-o eșarfă de cașmir, cuvinte zac, desperecheate Tîmpla dreaptă, un crin Alb un crin Negru la tîmpla stîngă Rozul blînd al pielii tale, tot mă face să mă Mir pe paharul de Muranno urma clar-a buzei...
prostituția cuvintelor
de gena gurau
au fost născute fără scâncete, pe bandă. azvârlite direct în lumină, nude, goale de orice zestre estetică. s-a mizat pe ingenuitatea lor, pe instinctul de a se adapta oricum, oriunde. s-au așezat. au...