"memento leo" – 565 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VEVicente Espinel
Vicente Gómez Martínez-Espinel (Ronda, 28 de diciembre de 1550 - Madrid, 4 de febrero de 1624) fue un escritor y músico español del Siglo de Oro. A partir de sus Diversas rimas de 1591, transformó la estructura de la décima, estrofa conocida también como espinela en su homenaje. En la música se hizo famoso por dar a la guitarra su quinta cuerda, añadiendo una cuerda más aguda - llamada mi agudo o prima - a las cuatro existentes en aquel momento. Hijo de Francisco Gómez, que procedía de las Asturias de Santillana, en la actual Cantabria, y de su legítima esposa Juana Martínez, estudió sus primeras letras y música en Ronda con el bachiller Juan Cansino y se matriculó en la Universidad de Salamanca, donde aparece registrado los cursos de 1571 y 1572 con el nombre de Vicente Martínez Espinel, tomando el segundo apellido de su padre. Se sostuvo dando clases de canto, \"antes dadas que pagadas\", y contempló el proceso inquisitorial contra fray Luis de León. Volvió a su tierra, como él...
1 poezii, 0 proze
PCpetra cosmin
...un simplu cautator in cuvinte...
16 poezii, 0 proze
TBteodor burlacu
1 poezii, 0 proze
IZIrina Zoru
memento vivere
2 poezii, 0 proze
ZIzah florina iulia
,,Aș vrea de multe ori de gânduri să scap Aș vrea să nu-mi treacă prin cap ce-mi trece prin cap, Aș vrea să nu fi scris tot ce-am scris Mă uit pe versuri si dau vina pe pix,, BITZÃ ,,Memento mori,,
2 poezii, 0 proze
RARafael Alberti
Rafael Alberti (n. 16 decembrie 1902, El Puerto de Santa María - d. 27 octombrie 1999, El Puerto de Santa María) a fost poet și dramaturg spaniol, reprezentant al Generației de la '27. Opera 1925: Marinar pe uscat ("Marinero en tierra") 1926: Iubita ("La Amante") 1927: Zorii micsandrei ("El alba del alhelí") 1927: Calcar și cântec ("Cal y canto") 1928: Despre îngeri ("Sobre los ángeles") 1937: Dintr-o clipă în alta ("De un momento a otro") 1938: Capitala gloriei ("Capital de la gloria") 1940: Viața bilingvă a unui refugiat spaniol în Franța ("Vida bilingüe de un refugiado español en Francia") 1940: Între garoafă și spadă ("Entre el clavel y la spada") 1942: Cărarera pierdută ("La arboleda perdida") 1944: Maree ("Pleamar") 1944: Caraghiosul ("El adefesio") 1954: Balade și cântece din Paraná ("Baladas y canciones del Paraná") 1956: Noapte de război în Muzeul Prado ("Noche de guerra en el Museo del Prado") Împreună cu Federico García Lorca și José Bergamín, întemeiază revista El...
108 poezii, 0 proze
AGAlfonso Gatto
Alfonso Gatto (Salerno, 17 luglio 1909 – Grosseto, 6 marzo 1976) è stato un poeta italiano. Nacque a Salerno il 17 luglio 1909. La sua infanzia e la sua adolescenza furono piuttosto travagliate. A Salerno, nella sua città natale, egli compì i primi studi, al liceo classico,mostrandosi portato per le materie letterarie,in particolare l'italiano,e poco portato per la matematica.Al liceo si accorge di aver dentro di sè una passione poetica e letteraria. Nel 1926 si iscrisse all'Università di Napoli che dovette tuttavia abbandonare qualche anno dopo a causa di difficoltà economiche. Alfonso Gatto come molti poeti del tempo es (Montale,Quasimodo) non si laureò mai. Si innamorò e poi sposò la figlia del suo professore di matematica, Jole, con la quale, alla sola età di 21 anni fuggì a Milano. Da quel momento la sua vita fu piuttosto irrequieta e avventurosa trascorsa in continui spostamenti e nell'esercizio di molteplici lavori....
5 poezii, 0 proze
memento leo
de Leonard Ancuta
a se consemna că într-o zi o să fac o călătorie fantastică în trupul tău. voi începe cu o idee și o celulă pe măsură ce cresc te voi cunoaște cum mă cunosc pe mine cînd mă îmbăt și totul e atît de...
memento
de Leonard Ancuta
aș fi vrut să spun doar primul cuvînt care îmi vine în minte de ex concupiscență supraconștiință sex neprotejat oale și ulcele faptul că suntem la începutul unui drum care ne va face să ajungem la o...
memento amoris
de Leonard Ancuta
memento amoris pe vremea cînd dumnezeu și dracul erau unul și aceeași persoană cînd totul părea ca o boabă de piper din care nu născuse încă nimic cînd biblia era doar un vis și visele încă nu se...
ridul
de Ștefan Petrea
ridul crește întîi e doar un șanț apoi un adevărat rîu prin care curge apa ochilor nimeni nu poate opri ridarea vieții dintr-un trecut îți bei apa amintirilor ajunse din ochi în gură buzele ți-s...
Terorism și speranță la Marea Neagră
de angela furtuna
TERORISM ȘI SPERANÞÃ LA MAREA NEAGRÃ Moto: „Adevărata operă a unui scriitor sub totalitarism este efortul de a rămâne vertical” (Monica Lovinescu) București: proteste față de metodele Rusiei,...
umbra clitorisului tău e mai tare decît a ciupercii atomice
de Leonard Ancuta
dar eu privesc din unghiul nepotrivit și nu cred în minuni mă bazez pe ele ca în fenomenul acela în care vezi vapoare plutind în aer datorită refracției din cauza schimbului de căldură, așa și eu te...
El Hombrecillo del Rompecabezas
de tincuta horonceanu bernevic
Siempre que paso por una librería, siento como mi corazón resalta. Que tengo dinero o no, que necesito algo o no, yo entro al menos por unos minutos. Paso por los estantes de libros, acariciando los...
MEMENTO
de Adriana Camelia Silvia Popp
nu te bântuie vântul din miazănoapte aleargă în întâmpinarea unui echinocțiu – să i se stingă păgân lângă glezne.... scutur din plete furtună de ace de gheață de ceață pe după șapte rânduri de...
(memento)
de Mihai Suciu
Moment tandru al spiritelor pereche, umbre încolăcite pe pereți nădușind amintiri trecute în negură totuși imortalizate de atingeri pietrificate, stânci privind la poarta sărutului de-o veșnicie cu...
Memento
de Dara Blu
orfani de ramuri plutind din viață în neant fulgii plopilor.
Memento
de diana weisz
lama ideilor mele e cubică are două părți bune, una rea și o treime neutră restul e al lumii
Memento
de nicolae bunduri
Nu uitați! Tema pentru ediția VI-a a concursului omagial \"Mircea Trifu\": \"Ce vremuri/timpuri! Ce moravuri/năravuri!\" Tema a fost emisă la începutul anului și este posibil ca unii confrați să fi...
memento
de miriam
curtea era pe jumătate pietruită. într-o parte gard, în ochii mei trandafiri, deasupra ne acoperea vița-de-vie, mama râdea. păru-i era tocit și nepieptănat, picioarele îngroșate, își rodea unghiile...