"maladie albastră" – 798 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
LSLéopold Sédar Senghor
Né à Joal, au Sénégal, le 9 octobre 1906, Léopold Sédar Senghor fait ses études à la mission catholique de Ngasobil, au collège Libermann et au cours d\'enseignement secondaire de Dakar, puis, à Paris, au lycée Louis-le-Grand et à la Sorbonne. Il est reçu à l\'agrégation de grammaire en 1935. Tout en enseignant les lettres et la grammaire au lycée Descartes à Tours (1935-1938), il suit les cours de linguistique négro-africaine de Lilias Homburger à l\'École pratique des hautes études et ceux de Paul Rivet, de Marcel Mauss et de Marcel Cohen à l\'Institut d\'ethnologie de Paris. Nommé professeur au lycée Marcellin Berthelot de Saint-Maur-des-Fossés en 1938, il est mobilisé en 1939 et fait prisonnier en juin 1940. Réformé pour maladie en janvier 1942, il participe à la Résistance dans le Front national universitaire. De 1944 jusqu\'à l\'indépendance du Sénégal, il occupe la chaire de langues et civilisation négro-africaines à l\'École nationale de la France d\'outre-mer. L\'année 1945...
15 poezii, 0 proze
SSSabine Sicaud
Née dans une famille lettrée du Sud-Ouest de la France le 23 février 1913, elle présenta dès l’enfance des dons littéraires rares. Ses "Poèmes d’enfant" furent publiés en 1926 avec une préface d’Anna de Noailles. Puis elle tomba grièvement malade. Elle mourut à 15 ans en 1928. Sabine Sicaud est un cas littéraire surprenant. Lauréate du Jasmin d'Argent à l'âge de onze ans, puis des Jeux Floraux de France, Sabine reçut les hommages des poètes de son temps, particulièrement Anna de Noailles qui écrivit la préface aux Poèmes d'enfant publiés en 1926. L'univers de Sabine est, à ce moment-là, celui des animaux et des plantes, de l'espièglerie et de la compassion. L'adolescence y ajoutera l'évasion vers d'autres pays, d'autres vies, d'autres découvertes. Puis, brutalement, ce fut la maladie. Une maladie dure, cruelle, qui transforma l'enfant en adulte martyrisée et "le petit Elfe", comme on l'appelait, en grand poète. "Elle écrira les plus beaux poèmes qui soient de la souffrance et de la...
82 poezii, 0 proze
MFMichel Foucault
Michel Foucault ( 15 octombrie 1926 – 26 iunie 1984 ), filosof și istoric francez a cărui operă, catalogată drept postmodernistă sau poststructuralistă, a avut puternice ecouri în filosofia și istoria științei, psihanaliză, sociologie. Foucault s-a născut în 1926, la Poitiers, Franța. În 1946, la vârsta de douăzeci de ani, a fost admis la Ecole Normale Superieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty și a obținut trei diplome: în filosofie (1948), psihologie (1950) și psihopatologie (1952). În 1954-1960 a predat franceza la Universitatea din Uppsala, apoi a lucrat pentru scurtă vreme la universitățile din Varșovia și Hamburg. În 1960 s-a întors în Franța ca titular al departamentului de filosofie al Universității Clermont-Ferrand, iar din 1970 a fost profesor la College de France din Paris. A murit în 1984. Maladie mentale et personnalité (1954) Histoire de la folie à l'âge classique - Folie et déraison (Istoria nebuniei în epoca clasică, nebunie și nesăbuință), (1961)...
14 poezii, 0 proze
IVIlarie Voronca
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...
110 poezii, 0 proze
ANAlice Nahon
Alice Nahon est née le 16 août 1896 à Anvers, Belgique. Elle était la troisième d’une famille d’onze enfants. Son père était né aux Pays-Bas, mais de descendance française et sa mère Julia Gijsemans, venait de Putte près de Mechelen, où Alice a passé une bonne partie de son enfance. Elle fit ses études élémentaires à Oude God et, à partir de 1911, Alice étudia à l’École d’Agronomie à Overijse où elle va graduer. Toutefois, quand éclata la Première Guerre mondiale, elle devint étudiante infirmière à l’hôpital de Stuivenberg d’Anvers. Après plusieurs semaines de travail ardu, elle tomba malade à 18 ans à peine et il semblait que ses poumons étaient sérieusement attaqués. Elle poursuivit donc ses études à l’Académie d’Anvers et aux cours de littérature de Pol De Mont. Les années qui suivirent, Alice les passa au sanatorium, et à partir de 1917, elle va demeurer six ans à l’Institut Sint-Jozefs à Tessenderlo. Les médecins de là-bas vont la convaincre qu’elle était atteinte de tuberculose...
7 poezii, 0 proze
maladie albastră
de heghedus camelia
caut în mulțime fața care le-a șters din memorie pe toate celelalte sora câinelui înfometat caut ochii înspăimântători-atrăgători cu pupile de opiu un punct negru îmi zvâcnește în inimă ochiul...
seismoterapie intensiv-onirică
de Pestrea Ion-Daniel
ziua începe cu răsăritul pictural al galaxiilor minute bune după fastuoasa defilare a mistrețului gras din amurg râmă-n jar râmă-n jar la capătul intestinelor lungi ale șoselelor orașele se sting și...
ecolocație
de Ottilia Ardeleanu
pun un picior și aștept îl pun și pe celălalt alături apa îmi face măsurătorile mă apucă de tălpi urcă pe coapse mlădie albastră îmi crește inima își notează în memorie și merge mai departe pe limba...
6 (spre 7) tautoforii
de Șerban Foarță
I) Doamne! Cu Pan, glicine, galeși, rup și serafii (nea zăcând), rup și se rafinează, când doamne, cu panglici inegale, -și descoperă un ser afin la maladie. Azaleea la mal adie. Az\', aleea...
Flautul furat sau nostalgia speranței
de Visan Tiberiu-Ioan
Flautul furat sau nostalgia speranței Motto: „Să vină viața îndelungată, bătrânețea ca o deltă de aur, În care fluviile dormitează visând înainte de a-și închide în mare ochii albaștri Pentru cei...
Origini
de Ionut Acrudoae
Catalizatorul umbrelor parazitare convertesc nepăsarea în stropi de optimism, iar dorința deziluzionată oferă clemență pentru o oră de itinerant. Parcul vorbește cu păsările miloase, printre fire de...
Spovedeste-te in singuratate
de Adriana Imbrea
Sunetele se joacă, de teamă se dezbracă. Cu scârbă de oameni se îmbracă, speranța pe zi ce trece e tot mai opacă Cu o sete profundă de noutate și o doză de naivitate mobilizează decadența să nu se...
Furtuna și cântecul dezertorului
de Tristan Tzara
I A plesnit lumina din obuze Și a crăpat fulger în mâna noastră Ca mâna Dumnezeului în cinci degete s-a despicat Ajungem din urmă cetele și le culcăm Stâlcim stârvurile lepădate în zăpadă Deschidem...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Feerie Antalia-i locul spre care zburăm, la-nceput de vară, ca să ne bronzăm. Hotelul Concord străjuit de piscine, în Lara elitei, mă primea pe mine. Senin și Soare, văd munții în zare oglindiți în...
Dupa trezire
de Octavian G. Mustafa
După trezire “… me, a stranger and afraid In a world never made.” Iată-l trezit acum, iată-l viu iarăși pe bărbatul acesta cu ochiul spart de flacăra migrenei, un bulgăre de carne vie, aproape...
Rasarit in apus de luna
de Baba Radu Iulian
„Mi-e greu pe lumea asta!”, imi spunea la un moment dat un prieten de-al meu cu ocazia unei vizite neasteptate pe la ora doua dimineata. Eu ma uitam la el si nu spuneam nimic. „m-am saturat de tot...
Va fi ca-ntr-o poveste
de Cristian Vasiliu
I Va fi ca-ntr-o poveste: o noapte fără lună, Iar noi iubito tandru, ținându-ne de mână, Ca doua ape tulburi ce se-ntâlnesc în mare Ne vom călca destinul și matca în picioare; Vom asculta pianul și...
Un job, două joburi
de ion untaru
Ritmul vieții noastre, vrem nu vrem, devine din ce în ce mai accelerat. Malaxorul grijilor cotidiene seamănă cu un monstru care devoră cu apetit pantagruelic timp, nervi și sănătate într-un ritm...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Horă-n sat Înainte de culcare, spre zile de sărbătoare, toți flăcăii satului se adună-n vatră, matură și udă locul ring de dans să-l facă... Duminica după masă rând pe rând s-adună sa găsească...
Moartea narcisului
de Dimitrie Anghel
I Trăiește încă floarea frumoasă de ieri sară, Surîde lîngă mine, pe-o margine de cupă; Căci eu îi port de grijă cu drag, ca să nu moară, În amintirea mînii ce s-a întins s-o rupă. Trăiește încă...