"măr de piatră" – 9734 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ASAlfonsina Storni
Nació en Sala Capriasca (cantón suizo del Ticino) el 22 de mayo de 1892. A los cuatro años se trasladó con sus padres a Argentina. Vivió en Santa Fe, Rosario y Buenos Aires. Terminó su vida suicidándose ahogada en la playa de la Perla en el mar de Plata el 25 de octubre de 1938. Alfonsina Storni está en ese intermedio epocal y estético que a veces ha querido verse como simple acotación entre dos ismos: el modernismo y la vanguardia. Pero el postmodernismo no sólo hizo fundaciones, sino que apresó, en medio de sus rechazos, mucho de lo que el modernismo daba de turbulencia creadora a la vanguardia poética. En ese plazo histórico crece cualitativa y cuantitativamente el discurso femenino con la certeza de que la mujer no sólo es guardadora, sino individuo pensante. No es extraño entonces que la voz femenina sea tan representativa a partir de la década del 10 de nuestro siglo y que en la primera fila se destaque, como iniciadora en la poesía, Alfonsina Storni, junto a Delmira Agustini,...
6 poezii, 0 proze
MNManuel Orestes Nieto
Es Panameño, Licenciado en Filosofía y Letras. Ha sido autor de doce poemarios, comenzó a publicar en 1970. Ha recibido en cuatro ocasiones el Premio Nacional "Ricardo Miró" de su país (1972, 1983, 1996 y 2002), con los libros: Reconstrucción de los Hechos, Panamá en la Memoria de los Mares, y El Mar de los Sargazos y Nadie llegará mañana. Ganó el Premio Casa de las Américas en 1975 con su poemario Dar la Cara. Ostenta la Medalla Gabriela Mistral otorgada por el gobierno de Chile con motivo del 50 Aniversario del otorgamiento del Premio Nobel a la escritora chilena. Recibió el Premio Nacional de Literatura Pedro Correa en septiembre del 2000, por la excelencia literaria del conjunto de su obra poética. Fue Subdirector General del Instituto Nacional de Cultura de su país. Director de la Biblioteca Nacional de Panamá y diplomático. Actualmente es Embajador de Panamá en Argentina. Fue Miembro del Consejo Editorial del semanario literario y cultural Tragaluz del diario El Universal. Es...
1 poezii, 0 proze
ȘPȘtefania Pușcalãu
născută într-un decembrie cu zăpezi polare – 9 decembrie 1984, Onești licențiată în Științe Economice Activitate poetică: - autorul volumului de versuri "“măr copt de iubire"”, Ed. karta.ro, Onești, 2013 - autor cuprins în șapte antologii de versuri: “Iubire, lumină, poezie” Ed. Lumen, Iași, 2003 "Zalmoxes gratia, ab Romania condita” Editura 3D, Drobeta-Tr. Severin 2007 “Izvoarele vieții” Ed. Lidana, Suceava 2009 “Arta de a fi” Ed. Anamarol, București 2009 “Universul bucuriei” Ed.Lidana, Suceava 2009 * diplomă de excelență pentru creațiile din volumul antologic “Universul bucuriei” “Spre tine, Doamne!” Ed. karta.ro, Onești 2013 “Suflet românesc” Editura Maiastra, Târgu Jiu 2013 - apariții în: “Cafeneaua literară”, “Poștașul” , “Literaria”, “Constelații diamantine”, “Impact cultural”, Revista “Singur”, “Regatul cuvântului” , “Expresia ideii”, “Revista Bucovina, Plumb, ziarul Ora25 Onești, Onești...
175 poezii, 0 proze
JAJorge Carrera Andrade
Născut la Quito (Ecuador), la 4 septembrie 1902. Carieră diplomatică, reprezentant al țării sale în Japonia, Franța, Spania, S.U.A., Venezuela și Marea Britanie. Selecție din operele publicate: * El estanque inefable (Bazinul inefabil), 1922 * La guirlanda del silencio (Ghirlanda tăcerii), 1926 * Boletines de mar y tierra (Știri despre mare și pământ), 1930 * El tiempo manual (Timpul manual), 1935 * Biografia para uso de los pajaros (Biografie pentru uzul păsărilor), 1937 * Pais secreto (Țara secretă), 1940 * Hombre planetario (Omul planetar), 1959 * Poesia ultima, 1968 Jorge Carrera Andrade was an Ecuadorian poet, historian, author, and diplomat during the 20th century. He was born in Quito, Ecuador in 1902. He died in 1978. From 1928-33 Carrera first experienced traveling in Europe. He served as Ecuadorian Consul in Peru, France, Japan and the United States. Later he became Ambassador to Venezuela, the United Kingdom, Nicaragua, France, Belgium, and the Netherlands. He also served...
1 poezii, 0 proze
JTJorge Teillier
Jorge Teillier Sandoval (Lautaro, 24 de junio de 1935 - Viña del Mar, 22 de abril de 1996) fue un destacado poeta chileno, creador y exponente de la poesía lárica. Jorge Teillier, poeta chileno, nació en Lautaro (Chile) el 24 de junio de 1935 (el mismo día y año de la muerte de Carlos Gardel) y murió en Viña del Mar el 22 de abril de 1996. Estudió Pedagogía en Historia y Geografía en la Universidad de Chile, ejerció la docencia en el Liceo de Lautaro y fue director de las revistas Orfeo y Boletín de la Universidad de Chile. Recibió una serie de premios, entre los que destacan el concurso de poesía "Gabriela Mistral" (1962), el Premio Estimulo CRAV (1963) y el Premio Eduardo Anguita (1993), concedido por la Editorial Universitaria al poeta vivo más importante de Chile que no hubiese conseguido el Premio Nacional. Sus influencias poéticas van desde el modernismo hispanoamericano y el creacionismo de Vicente Huidobro hasta la poesía universal de Rainer Maria Rilke. Sin embargo, se lo...
2 poezii, 0 proze
MMaria
La inceput am incercat sa fiu ce mi-a placut cand am vazut, simtit sau auzit, fara sa stiu ca sunt cineva...putin mai tarziu am inceput sa ma revolt la ce vedeam, auzeam...si am inteles ca sunt cineva. Dar nu stiu cine sunt...ma caut in natura, in cei din jurul meu, in poezie, proza, etc. Ma gasesc in toate cate putin, de aceea imi spun ca suntem multe Marii iar una dintre ele uneori scrie...
2 poezii, 0 proze
dragos
"Daca tu ai un mar, iar eu am tot un mar si facem schimb de mere, atunci si tu, si eu, vom avea fiecare câte un mar. Daca, insa, tu ai o idee si eu am o idee si facem schimb de idei, atunci fiecare dintre noi va avea câte doua idei."
1 poezii, 0 proze
ESEfrem Sirul
Sfântul și Prea Cuviosul Părintele nostru Efrem Sirul a fost un prolific scriitor de imnuri și teolog din secolul IV. El este cinstit de creștini din lumea întreagă, dar în mod deosebit de creștinii siriaci, ca sfânt. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă este în 28 ianuarie. Efrem mai este cunoscut și ca Efraim (ebraică sau greacă), Efrem (latină), Afraim sau Afrem (ambele siriace). Totuși, "Efrem" este scrierea preferată în general. Siriacă — ܡܪܝ ܐܦܪܝܡ ܣܘܪܝܝܐ — Mâr Aphrêm Sûryâyâ. Greacă — Άγιος Εφραιμ Συρος — Hagios Ephraim Syros. Latină — Sanctus Ephraem Syrus Engleză — Saint Ephrem the Syrian Arabă — أفرام السرياني — Afram as-Suryani Efrem s-a născut în jurul anului 306, în orașul Nisibis (actualul Nusaybin, la granița cu Siria)....
1 poezii, 0 proze
NVNeamtu Violeta
Studii: 1998-2002 Colegiul National “Elena Cuza” Craiova , specializare filologie Diploma de bacalaureat. 2002-prezent Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, sectia Jurnalism, anul 4 Bursa "Erasmus" - Franta Septembrie 2004- Iunie 2005 Expozitie de fotografie - Grenoble, Franta, 2005 Voluntariat ONG “Salvati copiii”, 2003 Diploma in “Jurnalism Foto” – Centrul pentru Jurnalism Independent, 2004 Membru activ al “Club Alpin Marmota” – Craiova Brevet de parasutist – Aerodromul Oltenia – Craiova Membru Club Turistic Ecologic “Mont-Delt-Mar” - Bucuresti
2 poezii, 0 proze
VIValentin Irimia
Apariție în volume colective: Natură în mișcare cu infantă, flamingo...și fără măr-2012; Din pana egretei 2013; Splendoarea capcanelor-2013; Maratonul poeziei -2014; Autograf pentru m(â)ine-2014; Nemuritorii cuvintelor-2014; Nimic nou despre ceaiul de mușețel-2014; Antologia revistei Singur-2014; Paradigme virtuale-2014; Să nu-l uităm-2014; Petale de suflet-2014 Antologia festivalului de poezie „Romeo și Julieta la Mizil” editia 2013 unde a obținut una dintre mențiuni Premiul special la concursul de poezie al festivalului Adrian Paunescu 2014 Volum de autor – Chemarea nedeslușitului editura Karta Grafic 2014
42 poezii, 0 proze
măr de piatră
de Luminita Suse
Realitatea este un pește auriu. În ape limpezi întinzi mâna să-l prinzi și te lovești de solzii reci ai pietrei. Nu înțelegi de ce, tu ai văzut cu totul altceva unghiile tale i-au zgârâiat suprafața...
Unirea
de Ștefan Petrea
hai să ne unim cetățile și singurătățile în gândul unanim al singurății criminal în cimitire s-a pornit să ningă ca într-o piele de vacă în rest rugina, regina tristeților ne atacă ce dacă nu prea...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote - poeți români (6) 57.Dimitrie...
Cele mai discrete sonete tatuate cu dermatograful pe sânii domnișoarei Sapho
de Serban Codrin
(1) Din sfiiciune, de la început La Jocurile-Erotice de Vară, Recordul mondial pentru sărut L-am spulberat a mia una oară. De aur, pe o pajiște de crini, La rock-and-roll am câștigat medalii, Dar...
Ploaie
de ciprian vaida
Cerul e facut, Gresia din piată sfărîmată. O gîză tocită pe "asfalt". Tu. Eu. O groază de idei. Tu, eu, mișcați de această devenire ,din crăci și bucăți de piatră. Nori , rouă ,dimineața pe piele....
De viu
de Marcu Costel Claudiu
Au sapat in stanca virgina Si au scos de acolo inima de piatra. Au facut cruce. Au intrat in padurea interzisa Si au taiat de acolo pomul cunostintei binelui si raului. Au facut sicriu. Au taiat...
Păpușar pe strada mea de jucării
de Paul Gorban
e pe strada mea un magazin cu jucării cobor din bloc îmbrăcat în clown în sandale îmblănite cu șireturi din sâmbure de măr cu părul pieptănat și geluit cum un curcan cu penele-nfoiate dansează...
DE TIMP
de Manta Traian
Simplu ca și viața e privitul pe fereastră către ziua de ieri. Ca și cum cel mai bun timp al întâlnirilor ar fi trecutul, așteptând în liniște cu siguranța celui ce știe că ceea ce a fost ieri este...
Pastila de a doua zi
de Carmen Sorescu
îmi era frig am tras pătura peste cap, mi-am dus genunchii la gură palmele le-am așezat pe ochi, cafeaua s-a oprit din fiert poștașul a luat mâna de pe sonerie cei de la astral fugeau pe scări, tu...
V
de Dafina David
Înăuntru m-am spart ca o crenguță de măr - geamul risipit în boabe de piatră, lungi pânze, cunune de puf mamei așezate-n fereastră cu pruncul în brațe. Nu-i imaginea aia, ce-mi uită fericirea sub...