"mă uitam în oglindă" – 21135 rezultate
0.02 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
AGAdriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
GSGusetu Sergiu
Portret Sunt indiferent cu prostia, Subestimez agonia Mă joc cu ironia, Am un suflet arid Aripi frânte Trăiesc în vid, Iubirea a încetat să mă încânte Am uitat să zbor Plutesc pierdut, ca un nor Iubirea nu e pt minți complexe Care văd dincolo de aparențe, Inhibat de un sentiment necunoscut De un chin neîntrerupt, Erup cu violență Lipsit de cadență, Privat de fericire Uitat în nemurire Lipsit de un strop de iubire, Sunt un portet În culori moarte Drogat cu vise Și idealuri deșarte, Nascut pe 08 04 1990, la falticeni jud.Suceava, un adolescent ce imbratiseaza cuvintele ca pe niste prieteni dragi.
3 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
Ghita Ana-Maria
Am sa las asta pe seama actelor mele viitoare iar de ele ma vor va face vrednica, altii imi vor scrie viata asa cum alti ochi pot vedea mai clar cand razbat din exterior(probabil vre-un nepot plictisit ce se uita in albumul de familie). Pana atunci caut insetata izvorul.
12 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
ACanca codrea
Poeta, prozatoare, traducatoare. A publicat poeme in Fracturi, proza in Timpul, Tiuk, Familia. Primul roman, Madame van der...undercover, a aparut in 2006 la o editura din Franta si a fost loansat la Ambasada Romaniei din Bruxelles. Dupa o studentie la Bucuresti, am aterizat intr-un punct de unde Parisul, Amsterdamul si Londra sint de vizitat la aceeasi distanta: 200 km. Deocamdata n-am ajuns un robot(din cauza anenatizarii si globalizarii)si sint mandra de asta mai mult decat de diplomele obtinute pana acum. Primele carti in limba romana: un volum de povestiri, Nu-ma-uita si un volum de versuri, Ultraviolet, aparute in dec 2007 la editura Lumen. Cu o prefata de Liviu Antonesei. Volumul Nu-ma-uita va fi reeditat cu sprijinul Ministerului Culturii.
52 poezii, 0 proze
ONOlimpiu Nușfelean
Poet, prozator. Facultatea de Litere a UBB Cluj. Debut absolut cu poezia Flacăra mea în Echinox, 1971. Volume: La marginea visului, roman, 1980; Poziția ființei, povestiri, 1982; Piatra soarelui, roman, 1987; Libertate de noapte, versuri, 1995; Focul irevocabil, versuri, 2000; Câinii de vânătoare, povestiri, 2004; Eu, celălalt, versuri, 2004; Iubește-mă repede și uită-mă iar, 2005; Poeme pentru cei care citesc în liniște, 2009; Un om fără aripi, 2009. Inclus în volume colective și antologii: Popas între poeții tineri, 1974; 9 dimineți, 1975; Spații posibile, 1979; Caietul debutanților, 1979; Suverana clipă, 1981; Generația ’80 în proza scurtă, 1998; Romanian writers of the ‘80s and ‘90s, 1999; Patruzeci. Poeți bistrițeni contemporani, 2001. Distincții: Meritul cultural în grad de cavaler, 2004. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
2 poezii, 0 proze
mă uitam în oglindă
de Ciupureanu Dan
firele de păr îmi albeau lent pupilele îmi creșteau ca două pietre de râu lucioase am dat drumul la apă în chiuvetă mi-am încrucișat degetele de la picioare un curent de aer m-a aruncat prin ușa de...
Dincolo de oglindă
de Deak Zoltan
Mă uit cu teamă la oglinda aruncată undeva, aiurea, pe peretele garsonierei mele prăpădite, un loc doar de tranzit, o gară obscură în așteptarea unui tren, o amantă veștejită de lângă care te scoli...
În secret
de Alexandra Negru
6 am și mă sperie ploaia violentă care se lovește de geam fulgerele de pe cerul semi-treaz zgomotele unor sticle făcute țăndări de peretele unei clădiri din josul străzii mă găsesc de multe ori...
Fără C.I. în vis. Prozopoeme (1)
de Dragoș Vișan
Răsară un soare matinal mai rece, păsări ale înțelepciunii, corbi și ciori îndrepte-se către un Răsărit mai sesamic decât alte peșteri de tâlhari, Asie mare, m-aștepți tu să vin, niciodată n-am fost...
Nu-mi sufla umbre acide peste anotimpuri
de Maria Elena Chindea
mă uitam în oglindă să-mi găsesc icoanele nu doar o ramă prăfuită a genunii râdeam nopților virgine rădăcina piramidei era doar nordul somnului mumificat aș putea să ies din mine să las totul în urmă...
I can\'t get no satisfaction
de alice drogoreanu
mă uitam la ușa camerei tale aș fi putut să năvălesc să scot în șuturi toate tentativele alea de viitoare muieri jelite să smulg de pe tine muzică haine râsete să le arunc pe geam într-o isterie...
transformare
de Bogdan Nita
te chem în fiecare dimineață să-mi spui că mă iubești: prima dimineață. erai o furnică. în spate îți duceai mama moartă. erai toată transpirată. după ce ai îngropat-o sub mușuroi te-am chemat să-mi...
Fericire depresiva sau Depresie fericita?
de dragan monica maria
Stau si ma uit la hainele aruncate pe podeaua rece si rigida.As vrea sa fiu si eu la fel ca ele,indiferenta,lipsita de sentimente si cuprinsa de linistea podelei.Dar eu stau in pat ..stau si ma...