"lutul existenței" – 4388 rezultate
0.03 secundeMeilisearchPeter Beagle
Prozator, eseist, scenarist si cântăreț, Peter Beagle s-a născut în 1939 în Manhattan și a crescut în Bronx. Ca adolescent citea imens și scria poeme și povestiri. În 1955 a fost remarcat de editorul lui Seventeen Magazine și a câștigat, în urma unui concurs literar, o bursă de patru ani la Universitatea din Pittsburgh. In anii ’70, după ce a urmat cursurile unui atelier de creative writing la prestigioasa Stanford University, a hoinărit de a lungul și de a latul Statelor Unite pe un scuter. Tot în această perioada începe să scrie scenarii, fără să-și abandoneze vocația de cântăreț de muzica folk („Cântatul si spălatul vaselor sunt singurele lucruri pe care le-am făcut pentru bani“, avea el să declare). Și-a câștigat existența ca scriitor liber profesionist, cunoscând succesul în 1968, o data cu apariția cărții „Ultima licornă”, roman fantastic devenit clasic și tradus în peste douăzeci de limbi. A mai publicat volumele de povestiri „Rinocerii care citau din Nietzsche... și alte...
1 poezii, 0 proze
Gabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Ernest Maftei
Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...
1 poezii, 0 proze
Lupul
Doar un om...ca toti ceilalti.
1 poezii, 0 proze
Lupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
Colice Crina
2 poezii, 0 proze
Felicia
1 poezii, 0 proze
Ion Gheorghe
lupul_incoruptibil@yahoo.com
5 poezii, 0 proze
Hermann Hesse
Hermann Hesse (n. 2 iulie 1877, Calw, Germania – d. 9 august 1962, Montagnola, Elveția) scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1946. Este faimos pentru romanele sale Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) și Siddhartha. Motivația Juriului Nobel "pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală și putere de pătrundere, exemplifică idealuri umanitare clasice și înalte calități ale stilului." Date biografice S-a născut în Calw, un mic orășel în Württemberg, azi Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, în familia unor misionari protestanți. Părinții săi s-au cunoscut în India. Tatăl său, Johannes Hesse, era originar din Estonia (născut acolo în 1847, ca fiu al unui medic). Copilăria și tinerețea lui Hesse au fost caracterizate prin precocitate, entuziasm si rebeliune. Până prin anul 1893 viața lui Hesse a fost un șir de transferuri de la o școală la alta, datorate "comportamentului rău" și caracterului...
111 poezii, 0 proze
Chitoveanu Victoria
O viata de om oarecare. Frgment autobiografic din:Ramas bun, insula Vancouver! Daca s-ar intampla minunea,sa-mi reiau viata de la capat, mi-as alege meseria de calator fara tinta pe Terra, sa traiesc momentele magnifice in orice clipa, atunci cand as simti ca fac parte din ceea ce vad oriunde m-as afla pe Pamant. M-as considera un naufragiat al clipei necunoscute in care ma aflu sau care se afla in vecinatatea mea, mi-as dori ca viata sa mi se transorme intr-un zbor de-a lungul si de-a latul Terrei, cu opriri care mi-ar permite atat cat sa vad frumusetile necunoscute, pornind cu sufletul gol, plecand cu el incarcat cu tot ce as dori sa vad, atunci m-as ridica spre steaua mea cu sufletul impacat: am trait, am vazut tot ceea ce se putea vedea, tot ce inseamna frumusete pe Terra! Ferice de cei care au cea mai mare parte a vietii lor programata de marele Creator pentru asa ceva! Data nasterii: 2 sept. 1944 Brasov Profesia:medic veterinar Pseudonim folosit: Megrig Smaranda Megrig este mult...
14 poezii, 0 proze
lutul existenței
de Vali Nițu
teribilă zi nu pentru că ar fi una de post numai că se reîntoarce întro melodie dintrun repertoriu înainte în timpul și după masa cu invitați doar din familia ei de parcă basmul cu ulciorul pentru...
EXISTENÞÃ DESCÃTUȘATÃ
de Mihail Gabriela
Vreau să strâng lacrimile, în lutul existenței, să îngrop tristețile în negura timpului, să zidesc teama, în zidul curajului, iar neputința să o arunc, în refluxul zbuciumat al mării... Vreau să...
Lumea ca o lamaie stoarsa
de Iris Cruceru
Mai departe de prima pagina n-am reusit sa trec. Desi am trait viata fila cu fila, tot indragostita am ramas…de viata. Dar viata mi-am pus-o gaj la banca si acum primesc ultimatumuri prin sms. Le-am...
zâmbet orfan
de Vali Nițu
în decorul grizonat al destinatarului am găsit scris numele meu în dreptul lui dorințe mari răspunsul la post restant era simplu … putințe mici în fond și la urma urmei filozofie de week-end ucisă ca...
***
de Gabitzu Lungu
Ce-a fost acel sarut? O nebunie? A fost simbolul existentei noastre Sau doar mi s-a parut O jucarie Pierduta-n spatii muribunde De-un copil simpatic si tacut? Nu-mi amintesc cum s-a-ntamplat, De-a...
Porunca
de Alexandru Corneliu ENEA
În mintea mea arde-o poruncă cu flacără de viață și ispită și sângele mi-e ceara ce n-apucă sigiliul morții să-l închidă-n criptă. Contaminat de timpul care doare mă zvârcolesc pe patul existenței,...
noi...
de Dumitru Sava
când fericit adam umbla prin rai necunoscut eram însă eram și eu cu el și tu umblai aiurea pe-alei șerpuitoare cu prea frumoasa eva adormită-n tine ne-am întâlnit mult mai târziu la zi mare...
trei dimensiuni ale vietii(viciului)
de orfeu
Am fumat pana la filtru tigara lumii asteia si ce-a ramas? A ramas doar fum si scrum, un gust amar in gura... caci ce e lumea asta si viata decat un cancer al Nefiintei? Mda...viata e boala...
discontinuu
de mihail roman
Nebun sau nu; mort sau viu; închis în propriu-mi cavou, bat încet și-aștept să deschidă bogatul care mi-a închis ușa-n față când i-am cerut pâinea necesară vieții acesteia sau celei viitoare si, voi...
floare de dor...
de Dumitru Sava
se luminează de ziuă în noaptea asta ai mai fi îmbătrânit cu un an dar ai ales să rămâi mai tânără de când ai plecat te tot caut în flacăra încă nestinsă a candelei din perete în urmele lăsate pe...
