"litere primare" – 12524 rezultate
0.02 secundeMeilisearchNechifor Laura
M-am nascut, am crescut, am urmat studiile primare, gimnaziale si liceale in Focsani, orasul meu natal. Sunt absolventa a Facultatii de Litere, Universitatea din Bucuresti, specializarea Bibliologie si stiinta informarii, promotia 2008. Actualmente urmez cursuri de master Gestionarea informatiei in societatea contemporana. Limba, cultura, civilizatia Spaniei si ale celorlalte popoare de limba spaniola reprezinta o preocupare constanta pentru mine, iar timpul dedicat mi se pare, realmente, o placere.
2 poezii, 0 proze
LClaura ceica
M-am născut și am crescut în Timișoara. Noțiunea de "acasă" se leagă întotdeauna de orașul natal, la fel ca și noțiunea de "poezie" care se leagă întotdeauna de limba maternă. Am absolvit Facultatea de Litere, urmată de un masterat pe același profil, la Universitatea de Vest din Timișoara. Scrisul a fost pasiunea mea înca din copilarie, primele poezioare și povestioare le-am scris în clasele primare. Sunt o mare admiratoare a lui Blaga, poate spiritul regional mi-o impune necondiționat, iar ca sa lărgim aria dar nu și vorba, eu cred ca Tagore e cartea de vizita a modernitații orientale. Atunci când vorbesc despre poezie, și nu numai, nume ca Eminescu, Ion Vinea, N. Stanescu, Ana Blandiana și mulți alții mult mai apropiați sau mai departați de noi din punct de vedera cronologic, îmi vin în minte. I-am citit pe foarte mulți, pe alții urmează să-i citesc, cred însă că drumul meu trebuie să treacă prin ei și de ei. Am participat la concursuri literare in perioada școlară, obținând și un...
8 poezii, 0 proze
MSMircea Streinul
Scriitor si poet iconarist, nãscut la 22 Ianuarie 1910 în comuna Cuciurul-Mare (judetul Cernãuti), Bucovina. Studiile primare în comuna natalã, secundare (liceul "Aron Pumnul" din Cernauti); Mircea Streinul (desen de Rudolf Rybiczka)studii universitare în litere, filosofie si drept la Universitatea din Cernãuti. Licentiat în teologie. Fondatorul "Grupãrii Iconar" în anul 1931 alãturi de Gheorghe Antonovici, George Drumur, Ion Rosca si Neculai Pavel, apoi al "Colectiei Iconar" si "Editurii Iconar" (având colaborarea lui Iulian Vesper), si în final co-fondator al revistei "Iconar" (împreunã cu Liviu Rusu, Traian Brãileanu, Iulian Vesper si altii) apãrute în mod succesiv la Cernãuti, Mircea Streinul a desfãsurat în paralel o vie activitate literarã editând revistele "Argonaut", "Caietul celor 4" si "Fisier". Fost redactor la ziarul "Buna Vestire" din Bucuresti (oficiosul Miscãrii Legionare), a colaborat intens la numeroase...
7 poezii, 0 proze
Dimitrie Ciurezu
născut la 7 noiembrie 1897, Plenița, Dolj - decedat la 5 ianuarie 1978, Sibiu După clasele primare în comuna natală (1904-1908) a urmat gimnaziul la Colegiul Național din Craiova (1908-1912) și Liceul Alexandru Lahovary din Râmnicu-Vâlcea (bacalaureatul în 1920); Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Mobilizat, între 1916-1918, ca sublocotenent, a participat la luptele de la Oituz (1917). A publicat în Viața studențească (1921), dar debutul este socotit în 1927, la Țara noastră (O.Goga), unde a fost și redactor. Debutează editorial în 1927 cu volumul de versuri Răsărit (Craiova, Scrisul Românesc) pentru care primește premiul Dr. Păcurariu-Bianu al Academiei Române, la recomandarea lui M. Sadoveanu. Pentru volumul Pământul luminilor mele (București, Fundația pentru literatură și Artă, 1940) primește premiul I. Heliade Rădulescu al Academiei Române. În 1946 se stabilește la Sibiu unde este redactor la România viitoare până în 1949. A fost membru al Uniunii...
4 poezii, 0 proze
PDPetre Dulfu
Petre Dulfu (n. 10 martie 1856, Tohat, comitatul Sălaj - d. 31 octombrie 1953, București) a fost un autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: "Mûködése a román irodalom terén", trad. "Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române"). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a facut in limba maghiară. După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari...
1 poezii, 0 proze
ACAnatol Codru
Anatol Codru (n. 1 mai 1936, satul Molovata Nouă, raionul Dubăsari) este un poet, eseist, traducător și regizor de film moldovean, care a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Anatol Codru s-a născut la data de 1 mai 1936, în satul Molovata Nouă din raionul Dubăsari. După absolvirea a șapte clase primare în satul natal, a urmat școala medie în orașul Dubăsari, apoi Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1958-1963). A urmat ulterior cursurile superioare de regie la Moscova (1969-1971). Membru PCUS. Pe când era student, a debutat ca poet cu volumul de versuri Nopți albastre (1962). A urmat publicarea a încă șase volume de versuri: Îndărătnicia pietrei (1967), Feciori (1971), Portret în piatră (1978), Piatra de citire (1980), Mitul personal (1986) și Bolta cuvântului (1997). S-a remarcat ca regizor de filme documentare. Primul său film a fost realizat în anul 1968 și s-a intitulat Trânta. Începând din anul 1971 a lucrat ca regizor la...
6 poezii, 0 proze
HSHoria Stamatu
Horia Stamatu (n. 9 septembrie 1912, Vălenii de Munte - d. 7 iulie 1989, Freiburg im Breisgau) a fost un scriitor, poet, ziarist și eseist român. Horia Stamatu s-a născut la 9 septembrie 1912 în Vălenii de Munte, județul Prahova. Urmează cursurile școlii primare în orașul natal, apoi Liceul Militar și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Debutează la revista "Floarea de Foc" condusă de Sandu Tudor și în anul 1934 obține "Premiul Scriitorilor Tineri" pentru volumul de poezii "Memnon". În anii 1936-1937 este profesor suplinitor pentru limba română și filosofie la liceul "Cantemir Vodă" din București, iar între 1938-1940 redactor la "Enciclopedia României". Aderă la mișcarea legionară și participă la rebeliunea din ianuarie 1941 împotriva generalului Antonescu. După eșuarea rebeliunii, părăsește țara ajungând în Germania, unde - în 1942 - este internat în lagărul de la Buchenwald, din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la...
16 poezii, 0 proze
Traian Păunescu-Ulmu
PÃUNESCU-ULMU, TRAIAN Profesor, poet, publicist N. 14 oct. 1903, Craiova - m. 1983, București. Cursurile primare și secundare le face la Colegiul Național Carol I din Craiova; Facultatea de Litere și Filosofie din București (1926) cu Magna cum laude; specializare în filologie romanică la Paris (1928). Din 1926 este profesor de limba română și franceză la Liceele Carol I, Gh. Chițu, D.A. Sturdza, Frații Buzești din Craiova până în 1939, când este transferat la București, unde a funcționat la mai multe școli până în 1967. Bibliograf principal la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Academiei (1964-1969). În 1932 face o călătorie la Constantinopole și pe coastele Asiei Mici. Pe lângă activitatea didactică și de creație, susține și o activitate publicistică. Împreună cu alți scriitori olteni (precum Vasile Voiculescu sau N.I. Herescu) a fondat și a condus revistele Flamura (1924-1925); Suflet Românesc (1926); Pleiada (1927-1928). Face parte din comitetul de conducere al revistelor...
1 poezii, 0 proze
EMEmil Manu
Emil Manu (pe numele de acasă Emil Cismarescu) s-a născut la 9 octombrie 1922 în satul Manu, comuna Isvoral, (azi comuna Tâmna), județul Mehedinți. Părinții: Ion și Ioana Cismarescu, țărani. A urmat cursurile școlii primare în satul natal între 1929 și 1934 și pe cele liceale la Liceul "Traian" din Drobeta-Turnu Severin, între 1934 și 1942. Între 1942 și 1946, urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie și, paralel, cursurile Facultății de Drept din București. Între 15 august 1944 și 1 mai 1945 este elev la Școala de ofițeri Rezervă Infanterie Arad. În iunie 1973 își susține doctoratul în Filologie cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. Funcționează ca profesor secundar la Baia de Arama și Drobeta-Turnu Severin între 1947 și 1954. În 1955 este chemat și numit cercetător și secretar științific la Societatea de Științe filologice din București. În 1958 este arestat, judecat și condamnat pentru delictul de "huliganism" politic și "uneltire" contra orânduirii...
6 poezii, 0 proze
GSGrigore Sălceanu
Grigore Sălceanu (n. 23 aprilie 1901, Galați- d. 19 iulie 1980, Constanța) a fost un poet și dramaturg român, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. După studiile primare de la Galați a continuat studiile liceale la Liceul Vasile Alecsandri din Galați, liceul Spiru Haret din Tulcea și Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța. Din 1922 a urmat Facultatea de Litere și Filozofie la Universitatea din București. În acest timp a frecventat și cenaclul literar condus de criticul Mihail Dragomirescu. A continuat studiile la Sorbona, unde a urmat cursurile unor profesori ca Daniel Mornet, André Le Breton, Gustave Michaud. După terminarea studiilor și întoarcerea în țară a fost numit profesor la Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, devenind titularul catedrei de limba franceză. Ca profesor, a început să colaboreze la revistele: Analele Dobrogei, Convorbiri literare, Ritmul vremii, Salonul literar, Făt-Frumos și Universul literar. În 1936 a întemeiat la Constanța un cenaclu...
3 poezii, 0 proze
litere primare
de holobaca gheorghe
dezleagă Doamne norii de ninsoare să ningă cu petale de petunii cu fulgere de popas pe roata lunii și foc viu din litere primare toți pașii se strâng în miezul furtunii orbitele se destramă în mare...
Marin Cosmescu-Delasabar
de Cornel Galben
La șase decenii de când \"și-a găsit Bacăul\", scriitorul Marin Cosmescu-Delasabar a primit, în sfârșit, binemeritata răsplată a osârdiei sale, fiind încununat cu titlul de Cetățean de onoare și cu...
Personalități sătmărene de ieri și de azi
de Aurel Pop
Lohan, Vasile (n. 25 decembrie 1876, Negrești-Oaș, jud. Satu Mare - m. 2 septembrie 1940, Lugoj, jud. Timiș) - profesor. Studii: Clasele primare în localitatea natală între anii 1882-1888; clasele...
Personalități sătmărene de ieri și de azi - Dicționar bio-bibliografic - (I)
de Aurel Pop
Achim, George (n. 27 februarie 1960, Valea Chioarului, județul Maramureș) - prof. univ. dr. Studii: Liceul \"Ady - Șincai\" cu limba de predare engleză, Cluj-Napoca (1979), Facultatea de litere,...
Marea îmblânzire
de silviu dachin
S-a oprit tremurând în fața Lui. Parcă pentru a fugi de sine, pentru a amâna totul, s-a refugiat în gestul acela disperat al prinderii mâinii copilului, căzute pe lângă trup... Într-un sfârșit, vocea...
Sonia cu accent grav și hiat (32)
de Daniela Luminita Teleoaca
Câteodată, cuvintele devin insuportabile. Până la greață. Până la spleen. Întinzi mâna după ele. Să le prinzi. Să le închizi undeva. Să nu le eliberezi decât atunci când vei avea certitudinea că...
Reziliența Identității
de Minculescu Octavian-Andrei
În anul 1856 Barbu Știrbei, Domnitorului Țării Românești abolește robia și mama celei care avea să se numească Bădița Stanca este eliberată de la Mănăstirea Pătroaia Vale, locul unde în anul 1750 a...
Grigore Tabacaru – 125
de Cornel Galben
În urmă cu 125 de ani, pe 14 martie 1883, se năștea în satul Hemeiuși (aparținând, pe atunci, comunei băcăuane Fântânele) fiul preotului Alexandru Tabacaru și al presbiterei Eugenia, descendentă a...
Florin Dochia
de nicolae eremia
Lecturând această carte, Șarpele dezaripat, Editura Princeps Edit, Iași, 2008, nu mă pot desprinde de simbolistica șarpelui, încercând chiar să fac legătura cu existența șarpelui înaripat aztec,...
Nicolae Ursu, un eminent muzicolog bănățean, cu un loc aparte în profilul artistic național
de Dușan Baiski
Cu rădăcini la Chizătău După ce anul trecut scrisesem în paginile săptămânalului „Agenda“ (nr. 29/19 iulie 2004) despre Corul de la Chizătău, hazardul face să am din nou plăcerea de a scrie despre...