"istoria i-a dat dreptate lui Platon" – 15254 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
agonia.net istorie prezent viitor
noutăți, scame, recomandări
de Radu Herinean
Armenia
informații, detalii, istorie, amănunte
Neagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
Macarie
CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste “invatator al Moldovei”. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...
0 poezii, 0 proze
AMAlexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
VMVasile Militaru
Născut: 19 septembrie 1885, Dobreni, județul Ilfov Decedat: 8 iulie 1959, Închisoarea Ocnele Mari, județul Vâlcea De la Vasile Militaru ne-au rămas puține date biografice. Ultima perioadă a vieții i-a fost ostilă. Multe decenii a cunoscut aprecieri glorioase, iar în final o înfrângere totală, nemeritată. Nu putem aprecia că a fost un poet vioara întâi, și nici nu vrem să arătăm ce înseamnă martir, căci două generații au trăit - în diferite forme - teroarea regimului comunist. Dorim doar să punem în lumină adevăratul om Vasile Militaru prin poezia sa, corectând neavenita apreciere a lui G. Călinescu ce nu vedea în el decât "...autorul unor fabule triviale... de un succes extraordinar" (Istoria Literaturii Române, pag. 937, Editura Minerva, București, 1986). Fiu de plugar, născut în anul 1885 în comuna Dobreni din județul Ilfov, este atras, explicabil, de mirajul Bucureștilor, ca fiii de țărani din romanele semnate mai târziu de Marin Preda. Debutează cu versuri în revista Literatură și...
25 poezii, 0 proze
MPMarta Petreu
Marta Petreu -- este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic -- (n. 14 martie 1955), profesor de filosofie la Universitatea din Cluj, editor, eseist și poet român. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj. Profesor de istoria filosofiei românești la Universitatea „Babeș-Bolyai“ și redactor-șef (din 1990) al revistei Apostrof, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. Doctor în filosofie al Universității din București, cu lucrarea Valențele estetice ale anamorfozei logice (1992). Poezie Aduceți verbele (1981) Dimineața tinerelor doamne (1983) Loc psihic (1991) Poeme nerușinate (1993) Cartea mîniei (1997) Apocalipsa după Marta (1999) Falanga (2001) Scara lui Iacob (2006) O culegere lirică, Poèmes sans vergogne, i-a apărut în 2005 în Franța, la Editura „Le Temps qu’il Fait“. Eseist și istoric al filosofiei românești Teze neterminate, București, Ed. Cartea...
25 poezii, 0 proze
ARAlexandru Robot
Al. Robot sau Alexandru Robot (n. Alter Rotmann pe 15 ianuarie 1916, București - d. cca. 1941, probabil în apropiere de Odessa) a fost un poet român afirmat pe scena literară din Basarabia. Lirica sa împrumută elemente din simbolism, expresionism și ermetismul lui Ion Barbu. Singurele sale plachete de versuri, publicate la o vârstă fragedă, au stârnit câteva reacții oarecum simpatetice din partea criticilor, fiind introdus de G. Călinescu în Istoria sa a literaturii române... În ultimii ani, s-a reprofilat pe realismul socialist (având deja vederi de stânga). I-a influențat mai târziu pe neomoderniștii (de ex. Aureliu Busuioc) și postmoderniștii (de ex. Emilian Galaicu-Păun) basarabeni. Ediții publicate * Apocalips terestru, Editura Cronicarul, 1932, cu un portret al autorului de I. Anestin * Somnul singurătății, 1936 * Music-hall (roman) Manuscrise * Îmblânzitorul de cuvinte * Plecările și popasurile poetului * A înflorit Moldova Ediții postume * (ediție de Simion Cibotaru din anii...
5 poezii, 0 proze
ȘNȘtefan I. Nenițescu
Ștefan I. Nenițescu n. 8 oct. 1897, Bucuresti -m. oct. 1979, Bucuresti. Poet si estetician. Fiul poetului Ioan Nenitescu si al Elenei (n. Stefan). Studii universitare la Roma (din 1920) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Docent in estetica; conf. univ. la Univ. din Bucuresti. Consilier economic la legatia romana de la Haga. Debuteaza in Noua revista romana (1915) cu un art. despre Shakespeare; primul voi. de poezii, Denii (1919) e urmat de Vraja (1923), si Ode italice (1925). Un voi. de teatru: Trei mistere (1922). Din 1924 colab. la Gandirea. Membru fondator al PEN Clubului Roman. Ca poet si critic de arta, mai semneaza la Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Arta plastica s. a. A publicat un tratat de Istoria artei ca filosofie a istoriei (1925), trad. din Croce, (Elemente de estetica, 1922); Machiavelli, (Mandragora, 1926) etc. Cultivand la inceput o poezie discursiv-religioasa in nota curentului de...
2 poezii, 0 proze
NBNicodim BALOSIN
Nicodim Balosin s-a nascut la 11 septembrie 1977, în localitatea Tartaria (zona unde au fost descoperite importante vestigii arheologice - "Tablitele de la Tartaria" - primul mesaj scris din istoria omenirii datate 5/6000 i.H. - atesta ca aici se afla leaganul civilizatiei mondiale), judetul Alba. Începând primii ani de scoala se stabileste în localitatea Alba-Iulia, împreuna cu familia unde termina studiile. Activitatea literar artistica este semnalata la vârsta de 18 ani, când participa la Concursul National de Poezie "George Cosbuc", editia a XIII-a(18 octombrie 1997), unde obtine premiul revistei "Didactica Nova" la sectiunea creatie poetica si premiul special al juriului oferit de scriitorul Nicolae Baciut - Presedinte juriu. În luna februarie 1998 publica primele articole de analiza istorica si politica în cotidianul local "Unirea", iar începând cu iunie 1999, publica periodic articole de analiza social-economica, si istorica în cotidianul "Monitorul de Alba"(Cine a tras în noi,...
6 poezii, 0 proze
GNGabriela Negreanu
S-a născut la 06 iulie 1947 Gabriela Negreanu (1947-1995) ar fi împlinit anul acesta 60 de ani dacă nu ar fi ales să se sinucidă, încă tânără fiind, la mijlocul anilor '90. Am descoperit-o destul de târziu pe această poetă aproape de tot uitată, din antologia masivă a lui Marin Mincu (Poezia română actuală, vol. II). Gabriela Negreanu, situată cumva la granița dintre 70-ism și 80-ism, mi se pare astăzi unul dintre cei mai autentici poeți ai ultimelor trei decenii și una dintre vocile care simt că au contat în evoluția Marianei Marin. Gabriela Negreanu i se aseamănă în multe privințe lui Madi Marin: convulsii, traume, o sensibilitate rănită și o inteligență scăpărătoare, destin tragic, posteritate încă incertă... Gabriela Negreanu face cumva legătura între Magda Isanos și Mariana Marin, două dintre cele mai importante prezențe poetice feminine din istoria literaturii noastre. A publicat mai multe volume, dintre care: Paul Valery și modelul Leonardo (1978), debut bine primit de critică;...
11 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
istoria i-a dat dreptate lui Platon
de Valeriu Sofronie
Riscând o parafrazare a unei cunoscute formule aristotelice, înclinăm să vedem în filosoful simili-platonician, și într-un mod doar aparent paradoxal, încarnarea unui anumit tip de dezechilibru:...
Cuvânt prevenitor
de Constantin Noica
-fragmente- Orice om cult crede a ști despre „Republica” două lucruri, amândouă regretabile: că Platon schițează aici drept stat ideal unul autoritar la culme; în al doilea rând, că dă afară pe poeți...
Kύριε ΣΟΡΕΛ
de Cătălin Al DOAMNEI
nu i-am putut rosti numele îmi spusese pe holurile acelea nesfârșite ca și cum ne-am fi plimbat prin cartea de nisip despre felul în care se construiește traiectoria care să atingă felul în care...
DE LA ALEGORII LA ROMANE
de Jorge Luis Borges
Pentru noi toți, alegoria este o eroare estetică. (Primul meu gând a fost să scriu”nu este altceva decât o eroare a esteticii”, dar pe urmă mi-am dat seama că aprecierea mea implică o alegorie). După...
Din circulare
de Adrian DUMITRU
\"Whole Lotta Love\" sau \"O oră din viața lui Anton Platonovici…\" Roman foileton rusesc din care au fost recuperate primele câteva episoade, apărute cu mulți ani în urmă în revista de ariegardă...
Vinerea Mare
de Tudor Ioan Bogdan
Dar peste dar Golgota, în Vinerea Mare Noi, cei din Avraam născuți, Unși neam ales al Domnului, Ocară îndurăm ca sub pedeapsa jugului străin să stăm tăcuți, Răbdând acvila Romei sus în templul Lui....
Vinerea Mare
de Tudor Ioan Bogdan
Dar peste dar Golgota, Vinerea Mare Noi, cei din Avraam născuți, Unși neam ales al Domnului, Ocară îndurăm ca sub pedeapsa jugului străin să stăm tăcuți, Răbdând acvila Romei sus în templul Lui....
Problema teodiceei cu referire la G.W. Leibniz
de BILBA DANIEL
„Dumnezeu vrea în mod antecedent binele și în mod cosecvent mai-binele. Cât despre rău, Dumnezeu nu vrea deloc răul moral și nu vrea, într-un mod absolut, nici răul fizic, nici suferințele; tocmai de...