"insolet" – 1200 rezultate
0.01 secundeMeilisearchVictor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
Constant Cantilli
O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli întreprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Macedonski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Macedonski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...
3 poezii, 0 proze
Ion Pogan
Ion Pogan este pseudonimul literar al lui Vasile Florin Tărăbuță (1905-1968), poet român. Primele sale cărți, ”Liniște și comori” și ”Relief”, prezintă, conform criticilor, o lirică de extracție argheziană, pe când placheta ”Zogar” (insolit intitulată după un câine care apare ca personaj în majoritatea poemelor din carte) se apropie de ermetism (amintind de Ion Barbu din poemul ”In memoriam” și nu numai). Opere * Liniște și comori, 1929 * Relief, Cartea Românească, București, 1932 (cu un portret de pictorul Dem.) * Zogar, Colecția Scriitori români contemporani, Fundația pentru literatură și artă, București, 1936 * Lavine, Cartea Românească, București, 1943 * Crizantemele lumii, Editura pentru Literatură, București, 1969 (cu prefață de Ion Biberi)
1 poezii, 0 proze
Ilarie Voronca
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...
110 poezii, 0 proze
Levet, Henry Jean-Marie
Henry Jean-Marie Étienne Levet, né à Montbrison (Loire) le 13 janvier 1874 et mort à Menton (Alpes-Maritimes) le 15 décembre 1906, est un poète français. C'était un diplomate, ayant choisi cette carrière par goût du voyage. Elle le conduisit en Inde, au Viêt Nam (chargé de mission par le Ministre de l’Instruction publique, en 1898), aux Philippines (secrétaire-archiviste, à Manille, en 1902), puis en Argentine (chargé de la Chancellerie de Las Palmas). Il mourut de phtisie à l'âge de 32 ans. Levet a laissé une œuvre brève et comme composée par distraction. Le meilleur de son œuvre consiste en 10 poèmes, "Cartes postales", parues en revue en 1902 et rééditées après la mort de l'auteur par Valery Larbaud, sur qui elles eurent une grande influence, ainsi que sur d’autres poètes du voyage. Il y a dans les poèmes de ce dandy, jouant à l’esthète britannique alors qu’il exerçait de très officielles fonctions dans la diplomatie française, une telle désinvolture alliée à une grâce si insolente...
10 poezii, 0 proze
insolet
de Adrian Firica
se-nvăluie treaba mea de nebun ciuperci printre degete-mi put și-n doi două lucruri punând picioarele-i stau altminteri amestecând ceva iubire numărați ce-aveam noi culoare-i aveau ochii da-nchiși...
Insolație
de Călin Sămărghițan
Ea era la mare și se bronzase alb-negru. M-a întrebat dacă mă refer la... Dar așa se vedea din toate pozele. Pălăria albă cu boruri foarte largi se sprijinea pe ochelarii de soare, iar colierul pe......
Insolația spirituală
de voiculescu daniela
noi ne iubim ca necuvintele, prin înțelepciunea amânării... și pe chipul lui Saturn apar mesaje de arșiță, clipind a inimă de soare sec. octave, viscolindu-ne a dor. 8 iulie 2009, 01:36
Insolație
de Gârda Petru Ioan
O dusesem cu Lăstunul Într-un iulie la mare, Dar a mers pe iaht, la unul Și-am rămas cu ochii-n soare.
însonetizare cu glicerină
de Ștefan Petrea
stau singur în Grădină, ne apărat de fustă de frunza ce ți-ai pus-o în brâul tău podoabă sunt înrobit de Mărul ce te transformă-n roabă și sub peceți de Șarpe păcatul nostru-l gustă ești mândră-n...
Insolit
de Gheorghita Istrate
Kenny lucra de 2 ani la hanul lui Jeric din Vilvabuena. Rămas orfan după ce mama sa murise, a stat prin orfelinate până la 14 ani când a fugit la Vilvabuena. Oraș-port, Kenny vedea Vilvabuena ca...
rendezvous insolite
de Carmen Sorescu
a venit frigul în mine sunt câteva femei despletite nu le cunosc le simt dimineața când merg prin camera mea vetuste, frivole îmi poartă sandalele, eșarfele consumă țigările una se rujează, alta bea...
vis insolent
de Gil Vlad
oțelul din privirea ta se topise nu iți(Î) imaginasei că se va întâmpla te plictisisei să fii orgolioasă și de motivul pentru care fusesei pe ascuns căutai o fotografie uitând pentru o clipă că le-ai...
Autoportret din perioada insolației
de Adrian Firica
făceam un cadran cu degetele mari ale mâinilor cu arătătoarele îți apreciam mobilitatea de caracter însă nu puteam să pricep de ce te plângi că portretele tale se vând bine sau că pot fi date cadou....
exercițiu de insolație
de Dara Blu
ascult coborând prin gând în pământ boarea de vânt.
Literatura dialectală bănățeană - fenomen insolit, fără echivalent
de Dușan Baiski
Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă în grai bănățean pentru a ne întoarce în copilărie. Din păcate, tot mai puțină lume vorbește în grai și tot mai numeroși sunt cei care stâlcesc...
Înțelepciunea dragostei – o perspectivă insolită asupra iubirii
de Corneliu Traian Atanasiu
Filosofia destinsă După război, Colegiul filosofic , inițiat de Jean Wahl la Paris, aduce un suflu nou filosofiei, cultivînd o gîndire mai puțin protocolară, “eliberată de o tradiție filosofică...
Vers interupt de apariția insolită a gândului că aș putea să trec chiar acum pe la cârciumă
de marian vasile
Aritmie sau poate doar proastă interpretare A medicului, a ta cititorule care Te retragi din mine ca pielea din mort Ah, Verbul, ah Versul și Ialdabaot. “Gurile rele”. Doamne ce mult îndrăgesc...
distanțarea decupează peisaje insolite în eter, iar tu se pare că-nțelegi
de George Pașa
fără de greș lucrătura naturii în tine un glas între mii încă străpunge întunericul din inimă tot încercăm să descoperim linia dreaptă dincolo, prim-soliști ai nopții, huhurezii ne tulbură pacea...
Gând ... insolent
de Nicolaie STOIAN
Gând.. insolent Azi de dimineață, mi-a bătut la ușă un gând insolent: Frate – zice gându’ - am o veste proastă: Pentru cei din Caracal, carul, deși s-a răsturnat, nu s-a golit de proști defintiv și...
