"ianuarie 1831" – 3027 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
SZSfântul Teofan Zăvorâtul
s-a nascut la 10 ianuarie 1815, in Chernavsk, Rusia - a trecut la Domnul pe 6 ianuarie 1894 -a fost canonizat in 1988 de Biserica Rusa - este praznuit pe 6/10 ianuarie pe numele sau George Vasilievich Govorov, Sfantul Teofan s-a nascut intr-o familie de crestini ortodocsi, tatal fiind preot -a urmat seminarul la Livny, Orel si Kiev -in 1841 se calugareste, luand numele de Teofan - mai tarziu devine episcop de Tambov -este cunoscut pentru numeroasele sale carti care trateaza subiectul vietii duhovnicesti
1 poezii, 0 proze
IMIon Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu,...
172 poezii, 0 proze
GPGiovanni Papini
Giovanni Papini (n. 9 ianuarie 1881, Florența — d. 8 iulie 1956, Florența) a fost un jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian. Giovanni Papini s-a născut în anul 1881 la Florența, fiu al lui Luigi Papini, fost soldat garibaldian, meșteșugar cu convingeri republicane și anticlericale, motiv pentru care mama sa, Erminia Cardini, a trebuit să-și boteze fiul pe ascuns. A avut o copilărie și o tinerețe solitare, compensate de pasiunea pentru lectură. În 1899 devine institutor, predă câtva timp și exercită și profesiunea de bibliotecar. Din fragedă tinerețe se angajează într-o frenetică activitate de scriitor, publicist și animator cultural și devine cu timpul un erudit autodidact. În 1900, împreună cu Giuseppe Prezzolini și Ettore Morselli, înființează o asociație de "liberi cugetători" (spiriti liberi), cu tendințe anarhice și idealiste. În anul 1903 scrie programul revistei nou apărute "Il Leonardo", cu puncte re referință în filosofia lui Friedrich Nietzsche și...
7 poezii, 0 proze
ACAron Cotruș
Aron Cotruș (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu - d. 1 noiembrie 1961 La Mirada, California) a fost un diplomat și scriitor român. A studiat clasele gimnaziale la Blaj, la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov și Facultatea de Litere din Viena, și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter naționalist: "Românul" din Arad și "Gazeta Transilvaniei" din Brașpv, dar a avut și colaborări cu reviste de cultură: "Gândirea", "Vremea", "Libertatea" (Orãștie), "Iconar" (Cernãuți), etc. În timpul primului război mondial, a ajuns în Italia, unde a lucrat pe lîngă Legația României din Roma. După terminarea arăzboiului, în 1919, s-a întors în țară a devenit ziarist în Arad, membru al Societății Scriitorilor Români și director la biblioteca Sămănatorul. A lucrat ca atașat de presă la Roma, Varșovia, iar în timpul celui de al doilea război mondial, ca secretar de presă la Madrid și Lisabona. A fost directorul publicației "Frăția de cruce" între anii 1940 și 1941. După prăbușirea...
15 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
APAlexandr Sergheevici Pușkin
Aleksandr Sergheevici Pușkin (n. 6 iunie [S.V. 26 mai] 1799, d. 10 februarie [S.V. 29 ianuarie] 1837) este un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira—asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat. Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovich Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadezhda (Nadja) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovich Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Aleksejevna Pushkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovich...
47 poezii, 0 proze
NINora Iuga
Nora Iuga este pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino, (n. 4 ianuarie 1931, București) este o poetă română, romancieră și traducătoare din limbile germană și suedeză. A fost soția poetului decedat George Almosnino și este mama balerinului Tiberiu Almosnino. Este licențiată a Facultății de Filologie, specializarea Germanistică, Universitatea din București (1953). I-a avut ca profesori pe Tudor Vianu și George Călinescu. Profesoară de limba germană între 1954 și 1955. Lucrează ca bibliograf la Biblioteca Centrală de stat, în perioada 1955-1969. Din 1969 până în 1977, a fost redactor la Editura Enciclopedică. Ziaristă la ziarele de limba germană "Neuer Weg" și "Volk und Kultur" (1977-1986). Din 1971 este membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră PEN-Club. Din anul 2000 deține funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor "Gellu Naum") în perioada 1999 - 2002, membră în Consiliul de conducere a...
22 poezii, 0 proze
ADAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
ianuarie 1831
de Lermontov Mihail Iurievici
Adânca noapte funerară Se subțiază ca o ceață Și iată că-mi răsar în față Giganții de odinioară. Mă-ndeamnă și cântând mă cheamă Și-atunci și eu cu dânșii cânt, Dar, deși plin de dor, mi-i teamă În...
In Memoriam Ion Hobana (1931-2011)
de Marina Nicolaev
O veste deosebit de tristă mi-a marcat săptămâna trecută: cunoscutul scriitor Ion Hobana, un mare și de neînlocuit prieten din sfera anticipației românești, a murit. Împlinise în 25 ianuarie 80 de...
impunere fără stânjenire
de Constantin Enianu
Paul Cézanne s-a remarcat ca unul dintre cei mai importanți impresioniști. Lista celor care i-au cumpărat pânzele, exprimându-și și admirația, e plină de pictori de aceeași talie – Monet, Gaugain,...
Conferințele Bibliotecii Astra
de nicolae tomescu
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) , înființată la Sibiu în 1861, poate fi numită, pe bună dreptate, precursoarea Societății literare române ( 1866 )...
conferințele bibliotecii ASTRA (Repostare)
de nicolae tomescu
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) , înființată la Sibiu în 1861, poate fi numită, pe bună dreptate, precursoarea Societății literare române ( 1866 )...
Apariție editorială
de nicolae tomescu
Am lipsit sâmbătă 5.09.2009 din sala mare a Casei de Cultură a Studenților din Cluj- Napoca unde s-a lansat volumul al doilea al cărții Teroare în Ardeal scrisă de publicistul C. Mustață, dar am în...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (37)
de Doru Ciucescu
În Grecia am întâlnit două dintre mărturiile prezenței lui George Gordon – lord Byron, una fiind o coloană a Templului lui Apolo de la Cap Saunion, unde poetul și-a scrijelit numele (mai sunt și...
Repostare
de nicolae tomescu
Am lipsit sâmbătă 5.09.2009 din sala mare a Casei de Cultură a Studenților din Cluj- Napoca unde s-a lansat volumul al doilea al cărții Teroare în Ardeal scrisă de publicistul C. Mustață, dar am în...
Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus (22)
de Doru Ciucescu
La Nauplin ("Ναυπλιο", citit: "Nafplio"), prima capitală a Greciei, locul unde s-au turnat scene din filmul "Contele de Monte Cristo", am respirat aer venețian și...
Romanițele sau ițele lui Roman și-ale lui A.D. Ghica redivivus
de Dragoș Vișan
Somnul îi face pe copii mari. De aceea nu înțeleg de ce „sfântul” Andrei al revoluției pașoptiste a formulat dictonul foarte controversat „Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, în care...