"hrana bunicii" – 4244 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
DLDoru Lascarache
Doru Lascarache ing. ...de ceva timp in Giurgiu 47 ani / 20/01/1965 delascarache@yahoo.co.uk Scriu de plăcere, pentru că este de unde. Cu bănuiala mai trăiești, cu certitudinea mai greu. Cat trăiești,înveți - apoi mori și uiți tot. Timpul există ca să nu se intample toate deodată. Acasă este acolo unde ești imbrătișat. Cand l-am anunțat pe tata ca mă insor mi-a zis "Bine, dar să nu se mai repete". In viată e bine să fii cuminte, dar să nu exagerezi ! Dragostea, hrana si un loc unde sa poti locui, astea fac oamneii fericiti. Daca vezi pe casa un coș, nu da fuga la dermatolog. Viata ne ofera de toate ...dar nu ne este permis sa luam chiar ce vrem. Sunt cine vreau, oriunde, oricand..!! Bogat e cel care nu-si doreste mai mult de cat are. "Libertatea este dreptul de a le spune, oamenilor, ceea ce nu vor să audă !" - George Orwell
182 poezii, 0 proze
CFCezara Fantu
Cezara Fantu, crede în sistemul cultural aflat în mișcare, în progres, în libertate, în generația BOBO (bourgeois - bohemians), în cei care-și îngrijesc marile bulevarde ale minții, în oameni pasionați și responsabili, în baletul spiritului și în magia curiozității. Prinsă în ispite idealiste, îndrăgostită de frumos, de lumea dintre lumi, de poveștile brodate, de picturile substanței și ale esenței, de locurile în care se poate rezema de obrazul lui Dumnezeu, de fragmentele hărților de pe copaci („Natura a educat-o ca și biblioteca”) - jefuiește în fiecare noapte marii scriitori din biblioteci (acolo e hrană sigură). Cezara Fantu este un mic flâneur, are mereu un Guide to Getting Lost în buzunar. Este actriță; călătorește, scrie - în paralel- dramatizând și versificând. Oamenii fericiți citesc, beau cafea, călătoresc și fac teatru. ***Vinde-ți deșteptăciunea și cumpără mirare, spunea Rumi. Să trăiești este o artă. Poți descoperi oricând o nouă energie, o nouă libertate și noi plăceri....
30 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
DMDiana Manaila
Am debutat cu versuri în revista “Dunărea de Jos” – Galați, în anul 2006. Primele poeme sunt, de fapt, poemele Hanei. Hana și-a ascuțit creionul în pântece. Premii literare: Marele Premiu la Festivalul Național de Poezie “Costache Conachi” – 2006, Premiul Revistei “Dacia literară”, Premiul Editurii Arhip Art și Premiul Editurii Princeps Edit, în cadrul aceluiași festival, Premiul III la Festivalul Național de Poezie “Ioanid Romanescu” – 2006, Marele premiu “Magda Isanos”, la secțiunea poezie, Premiul Revistei “Cronica” 2006, Premiul Revistei “Bucovina Literara” – Suceava, iunie 2006, Concursul National de Poezie si Interpretarea Critica “Porni Luceafarul”, ediția a XXVI - Premiul Editurii Junimea – Sectiunea manuscrise, Festivalul International de Literatura romano-canadiana "Ronald Gasparic" editia a XII-a – premiul pentru volumul de poezie “Hana – carte cu fosnete” – 2008, premiul Revistei „Dunarea de Jos” pentru volum de debut, 2008. Cărți publicate: « Hana, carte cu fosnete » -...
133 poezii, 0 proze
Pan si kopilotu
Datorita faptului ca spiritul armean exprimat in litera este putin cunoscut in Romania, incercam prin prezentarea unei parti a literaturii armene, si anume a poeziei, sa desfasuram acest spirit, pentru a hrani setea de frumos a cititorului roman, sentiment atat de prezent in acest site.
4 poezii, 0 proze
Noica Rafail
Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...
2 poezii, 0 proze
NGNicolas Guillen
Nicolas Cristobal Guillen Batista s-a născut la 10 iulie 1902 la Camguey, Cuba, ca fiu al jurnalistului Nicolas Guillen Urra și al Argelei Btista Arrieta. Tatăl este ucis, în 1917, în cursul reprimării unei revolte, eveniment tragic, care va aduce familia intr-o stare de cumplită mizerie. Mama va lupta din răsputeri pentru a asigura supraviețuirea familiei. Tânărul Guillen absolvă liceul în 1919, începe să publice versuri și să colaboreze cu articole la câteva publicații, printre care se numără și revista \"Camaguey Grafico e Orto\". Frecventează, din 1922, cursurile Facultății de drept ale Universității din Hvana, pe care le abandonează repede datorită atmosferei ostile din facultate. Întors la Camaguey, Guillen conduce o anumită perioadă revista \"Lys\" și este corector și redactor la jurnalul \"El Camagueyano\". În 1926 se întoarce la Havana, unde reușește, grație unui prieten, să lucreze la Secretariatul General al Guvernului. În această perioadă își consolidează interesul pentru...
1 poezii, 0 proze
RNRafail Noica
Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...
5 poezii, 0 proze
RLRașa Livada
Rasa Livada, poet, man of letters (1948-2007) *** Istaknuti srpski pesnik Raša Livada preminuo je 6. novembra u Beogradu. Autor je knjiga pesama Poprskan znojem kazaljki (1969), Atlantida (1972) i Karantin (1977), i poeme: Ranjeni ditiramb, Horoskop i Raðanje soneta. Izdavaèko preduzeæe ''Posveta'' 2006. godine po izboru Borislava Radoviæa u okviru biblioteke "Savremena poezija" objavila je zbirku njegove poezije Pesme. Objavio je i antologiju ''apolitièke poezije'' Svetska poezija danas (èasopis Gradac, 1981), koja je, zajedno sa njegovim pesnièkim zbirkama, izvršila znatan uticaj na potonje generacije pesnika. Proširena i dopunjena, ova antologija objavljena je u dva toma u izdanju ''Prosvete'' 1983. godine pod naslovom Moderno svetsko pesništvo. Prevodio je peziju Roberta Grejvsa, T. S. Eliota, Huana Himenesa, Jahude Amihaja i V. S. Mervina. Godine 1985. osnovao je Književno društvo ''Pismo'', pokrenuo istoimeni tromeseènik za savremenu svetsku književnost, a u saradnji sa Maticom...
1 poezii, 0 proze
hrana bunicii
de Miclăuș Silvestru
hrana bunicii zarzavaturi la borcan și carnea din pod - în dosul gardurilor devreme-s urzicile
Bunicii și copilăria
de Raluca Toma
Rădăcinile mele se trag din câmpia destul de capricioasă a Bărăganului. Se spune că oamenii de la câmpie sunt mai răii, mai închișii în ei. Arșița verii și gerul iernii mușcă nemilos din sufletul...
Micropoeme
de Cornelia Georgescu
casa bunicii pădurea-n depărtare - pupăza cântând tablou în casă - natură în pictură mere şi gutui flori şi căpşune vişine şi cireşe - tot primăvara în iarbă ghinde strecurându-se uşor - o veveriţă...
Ficțiune cu Asi și lumea ei neîngrădită
de Tatiana Gradinaru
[în camera bunicii] Femeia se plimba nervoasă printre lucrurile împrăștiate. Asi se gândea că starea ei ar putea fi ameliorată dacă ar lua niște vitamine. Ca și când i-ar fi citit gândurile, femeia...
Basarabia mea
de Bogdan Margareta
În amintirea bunicii mele Nădița Șelaru . BASARABIA MEA Dacă anii, secolele trecură ca și tăvălugul peste acel ținut numit Basarabia, dacă imperiile de-a lungul vremii s-au destrămat sau și-au făcut...
măriucă
de Belean Maria Ileana
zugrăvește odaia după fiecare sărut aprins uite scrumul umple colțurile vocea bunicii mângâie ridică colțurile zâmbetului împletește cea mai frumoasă pâine resturile bunăstării pitește-le sub lumina...
Tradiții ale spațiului carpato-danubiano-pontic
de Vlad Lescu
Pe când mă ambiționam să ajung cât mai repede la casa bunicii mele, în fața curții unui consătean, am observat desfășurarea unui ritual colosal prin substanța sa sordidă. Un grup de persoane ședeau...
estompare
de serban georgescu
În ziua aceea nimeni nu se grăbea degetele de piatră ale femeii de lut amestecau în neștire cafeaua sălcie fără s-o zăresc mă gândeam la primăvara jilavă de-afară cineva scrisese pe geam cu carioca...
Viața On-line!
de Marian Malciu
Am învățat să scriu cu condeiul pe tăbliță, în prima clasă de școală generală și nu pot uita legăturile de bețe de salcâm care mi-au trebuit să pot învăța cu ele adunarea și scăderea. Era mai simplu...
abSURDitate
de Povarna Alexandru
abSURDitate Ce poți să faci cu un capac de bere? Eu unul aș face o lamă cu care rad găina sub aripă, iar eu mă înțep în deget. Penele smulse din găină le înmoi în sângele meu și dau luciu cozonacului...