"gravitație..." – 2242 rezultate
0.01 secundeMeilisearchTed Volcin
Om simplu Convins ca apartine Captiv in iluzia eternitatii temporare Numarind pasarile Bataile inimii Galileo Galilei Anatema gravitatii eterne Aruncat ca o pana Ori ca o stea sau o piatra In neant
6 poezii, 0 proze
MMarian
Suflet liber si necomplexat, traind in afara timpului si spatiului, s-a hotarit intr-un moment de nebuie sa traiasca insemnatatea binelui si raului, supunindu-se gravitatiei si legilor timpului, descoperind infinitul din nou prin dragoste.
3 poezii, 0 proze
DLDan Laurențiu
Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor '60. Volume publicate: Poziția aștrilor (1967), Călătoria de seară (1969), Imnuri către amurg (1970), Poeme de dragoste (1975), Zodia leului (1978), Privirea lui Orfeu (1984), Ave Eva (1986), Psyche (1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (1991), 101 poezii (1993), Femeie dormind (1993), Mountolive (1994), Patul metafizic (2000). „Hieratică și solemnă, poezia sa a impresionat prin gravitatea orgolioasă a rostirii, care a impus un poet singular, al cărui tonus filosofic era, în contextul dat, cel mai înalt de la Lucian Blaga și Ion Barbu încoace.” (Marin Mincu)
6 poezii, 0 proze
gravitație...
de ioana matei
nu știu de ce când mi-e dor de tine genunchii mei sunt triști...
Gravitație
de Vladimir Streinu
Această toamnă, dintre vechi odoare, Luceferii i-a scuturat gălbui, Căzând drept stele vii, în mări, de mare, Iar în grădina omului - gutui. Copacii toți din creștere abdică Și sbor în laț de păsări...
gravitație...
de ioana matei
(sub talpă doar talpa...) U N D E S U N T ?
Gravitatie
de Sorin Muntean
Gravitație O tristă gravitație mă face , Să mă-ndrăgostesc mereu Și mai tot timpul stând pe ace Mă-nțep de cei ușor și greu . Și mintea-mi stă pe-o plită-ncinsă De vechi pomeni ce le-am uitat În...
(anti)gravitație...
de ioana matei
mereu deasupra Cuvântul Viu Se caută în cer...
Plan înclinat fără gravitație
de Nicolae Goje
trăiesc în cuante (def.: scurte momente de 1 2 3 și) și în vremuri când toți locuitorii mi se revoltă că nu li se scrie istoria (adică nu se întâmplă nimic după conjuncție) și pe spate respirând...
afurista asta de gravitație e de vină
de Calotescu Tudor Gheorghe
pentru toate scenariile apocaliptice chiar și pentru eficiența ghilotinei până și moartea s-a gârbovit de atâta atracție doar îngerii evoluează precum păpădiile noroc că ploile nu-i ating altfel tot...
Atlasul tulburărilor psihice, I.Depresia-camera cu gravitație stricată
de Erika Eugenia Keller
depresia e o cameră cu gravitația stricată: lucrurile nu mai cad, se înfundă ochiul refuză lumina, mâna refuză atingerea, lingura uită ceaiul, cafeaua, siropul mamei, iar gura uită să se deschidă...
Blestemul mărului
de bodea emil felician
Gravitație- știință a Pământului de a ține omul departe de iubire!...
allegria
de liviu ofileanu
păcătoasa gravitație, Ea induce gânduri morbide cu privire la siluetă, că unii sunt mai înalți și mai grei decât alții. în fața ploii cu toții își deschid umbrela, alungindu-și fața pe vagon. poate...
Grav mie
de Cosmin Pop
Cine te crezi gravitație Să mă pleznești de pământ Cu fiecare pas, pe care călcând, Mai mult mă indrept spre mormânt? Cine te crezi gravitație S-apeși peste trupul de lut Când buza, zburând spre...
din dragoste
de Adi Bumb
în pântecul lipsit de gravitație,al visului am adăpostit-o.Parazit,ochiul ei crescuse atât de mult că a trebuit să-i fac un podium sub pleoapă și să i-l strecor într-o lacrimă a trebuit. gândul...
nici moartea nici penumbra
de angela furtuna
eliberarea de gravitație când atârni de tine însuți și de măsurătoarea prin cuvinte a distanțelor dintre tine și celălalt. luciul miezului tânăr al artei. sugestia de a fi fost altfel învăluit de...
Flash - back
de Valeriu Sofronie
am din nou gravitație spuse mâna suptă și repeta bucuros legănarea pe lângă corpul revenit la viață văd văd se aude în spate lui și ființa mirată de cercurile trasate tot mai departe de ea pășește în...
Gânduri scurte II
de Richard Keltonik
Vectorial cu picioarele înmuiate în gravitație spre cer întind săgeată Mecanica fluidelor am definit speranță o picătură ce încă nu se scurge ci se-agață
* * *
de Gabriela Negreanu
Trebuia Să nu îmi mai pese deloc de mine de gravitație piatră cădere de pulbere Trebuia să iau forma munților Albaștri și înzăpeziți de acolo, aruncându-mă, trebuia să lepăd forma de pasăre
O scurtă istorie a universului
de Andrei Albu
Tu stai ocrotită de brațele mele cu o gravitație difuză și tremuri odata cu ele când me sperii c-o-ntrebare confuză: “Ce-am fost noi înainte de noi doi?” și-acum tu cu ochii tăi limpezi timpul și...