"fiecare apă" – 20161 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
BABarbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
MVMihai Vogoride
Am descoperit că mă bucur de fiecare dată când mai apare câte o scriere proastă, ba chiar îmi face plăcere să citesc astfel de texte. Publicatul e opțional, nu obligatoriu. Singurul lucru care contează până la urmă este de fapt mesajul de profunzime, dincolo de formele care de la o zi la alta își schimbă înfățisarea. Și asta pentru că o adevarată cultură este întotdeauna centrată pe valori, nu pe chestiuni perisabile.
12 poezii, 0 proze
CSCosmin simion
--un cuvant de inceput-- banuiaes ca fiecare isi scrie realizarile unei vieti esuate in deziluzii... simplu, sunt doar eu artistul vicios caruia ii place sa fumeze sa bea si sa scrie in toiul noptii in lipsa de femeie... stil: ma defineste ipostaza postbelica a gandiiri apocaliptice posmodernisme in versuri, fara rima si sens folosind cuvinte ambiguii pt a da dovada de un dezinteres total fata de viata. si ca informatii suplimentare sunt nascut la maternitate, da sunt singur si nu...nu ma contactati pe mail decat daca aveti ceva de comentat cu privire la ceea ce scriu. studii Liceul de arta "G.Apostu" Bacau jud Bacau actualmente student anul I aparitii: proaspat debutant cu aspiratii spre un viitor mai bun contact: simyco2@yahoo.com
5 poezii, 0 proze
CIOBOTARU MADALINA-PETRONELA
"Dedic aceste poezii tutror celor ce stiu sa iubeasca cu adevarat,celor constienti de puterea iubirii." Pentru ca este adevarat,dragostea adevarata este capabila de orice minune....dragostea poate darama munti,dragostea poate stinge focul si tot ea poate construi o lume divina intr-o lume in care rautatea si cruzimea este stapana aparent absoluta....haideti sa ne faurim fiecare o lume a noastra,o lume in care stapana absoluta sa fie dragostea,gingasia si tandretea!
1 poezii, 0 proze
Alexandru Ciobanu
Părinții, Ion și Ecaterina, oameni obișnuiți; s-au întâlnit și s-au plăcut. După un scurt circuit de câțiva ani, fiecare a mers pe drumul lui. Din flamă, M-am născut eu, la 27 ianuarie 1947 în București. Am avut o copilărie minunată, la bunici. Minunată copilărie am avut, undeva într-un ținut neiubit de nimeni, fiindcă era prea departe de toți. Un ținut pe care toate administrațiile l-au ignorat fiindcă le era peste mână. A fost pe rând când de Vlașca, când de Teleorman, când de Videle, când de Alexandria, cand de Giurgiu, dar nu s-a lipit nicăieri și a rămas pe loc. De oriunde ar fi venit banii bugetari până acolo se terminau. Acolo nu era asfalt, nu era canalizare, nu era electricitate; apa și-o scotea fiecare de lângă casă, ca să-i ajute circuitul în natură. De acolo lumea pleca, dar eu veneam. Acolo nimeni nu se întoarcea fiindcă peste tot era mai bine. Era un fel de never land, dar era nevărlendul meu, pe care îl iubesc și acum. Un nevărlend la 65 de kilometri de București. Acolo...
66 poezii, 0 proze
MMarcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
George Lână
- George Lână - Născut la 17.10.1954 în Timișoara - Liceul Teoretic Anina, promoția 1973 - Facultatea de Agronomie din Timișoara, promoția 1979 - Format la Cenaclul "Pavel Dan" de pe lângă Casa Studenților din Timișoara - Premiul revistei "Transilvania" la Festivalul "Tudor Arghezi" Tg. Jiu, 1983 - Unul dintre fondatorii ziarului și societății "Timișoara" - Jurnalist din 1990 - Volume de versuri: "Spațiul dintre două secunde" (Editura "Marineasa", 1994) "Bariera de la Voiteni" (Editura "Marineasa", 1997) "În apărarea mea" (Editura "Marineasa", 1999) fiecare cu versiune în limba engleză În pregătire "Casa cu flori" cu versiune în limbile germană, engleză, italiană, franceză - Căsătorit, două fete
14 poezii, 0 proze
CSClaudiu Alexandru Surmei
Sunt un om cactus. Am flori frumoase, dar înțep. În spini îmi ascund durerea. Mi-au crescut în timp ce încercam să mă adaptez condițiilor de mediu, din teamă, dezamăgiri și incertitudini. Au crescut fără să fac vreun efort. M-am culcat îngrijorat într-o seară, iar dimineața, când m-am trezit, înțepam pe toată lumea. Atât de tare încât nimeni nu mai observa florile. Mă apăram doar. Dacă te doare să mă ții în brațe, așează-mă într-o vază, undeva, pe masa din sufragerie și în fiecare dimineață, când te trezești, privește ce frumoase sunt florile mele. Florile din suflet. P.S.: Dacă tu ai fi un om cactus, te-aș strânge în brațe până aș pierde ultima picătură de sânge
1 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
MTmircea teculescu
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București - Poezie. Cărţi publicate: 2003, Exerciţii de tăcere - poezie; 2008, Porţi în depărtare - proză scurtă (haibun); 2016, Venus de februarie - poezie; 2017, Fiecare vede altceva - poezie; 2020, Umbrele copacilor tăiaţi - poezie; 2022, Jocul și Moartea - poezie; 2023, Fapte diverse - poezie; 2024, Costumul gol al astronautului - poezie; 2025, Drum fara sfarsit (tanka, solo tanrenga, haiku); Antologii de poezie (cele mai importante): 2021, ,,Le blues roumain - volumul 2’’ - Franţa; 2022, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul. Amintire și uitare’’; 2023, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Deasupra orașului este cerul’’; 2024, Antologia Filialei București-Poezie a Uniunii Scriitorilor din România: "Orașul între sunet și tăcere’’; 2024, ,,Rumänische Lirikanthologie Band VII: Von den Anfägen bis heute VII’’; un grupaj din poeziile sale au apărut în...
63 poezii, 0 proze
fiecare apă
de ștefan ciobanu
să îmi amintești să aduc lemne ne va intra frigul pe horn în fiecare dimineață o să ai mâinile mai mici îți arăt o stradă în care se aruncă oameni și te întreb cum vrei să ne creștem copiii copiii...
text
de Albert Cătănuș
în fiecare apartament de pe scara mea există o mumie. cel puțin una. nu e nimic interesant în a fi mumie. poate doar faptul că nici una nu poartă ceas de mână. acum 2 zile m-am izbit accidental de...
trecerea
de ovidiu cristian dinica
tastele ard la fiecare apăsare litera numită să fie parte din carnea cuvântului precum iarna vine grăbind zăpada să primească pași pe clapele pure și reci ce vor desemna trecerea câte unui înger în...
Scortisoara
de 11111111111
Tastele ii lingeau degetele cu fiecare apasare. Rapiditatea miscarilor intrecea pana si rafala de portocale de afara. Frigul sodomiza pana si cel mai obscur colt al camerei sale. Oasele ii clantaneau...
Nimeni
de Cioban Stela
nimeni nu ma iubeste ca tine cu fiecare celula din trup cu fiecare picatura de sange cu fiecare bucata de aer pe care o respiri cu fiecare firmitura de gand cu fiecare frunza cu fiecare stea cu...
Dormitorul meu
de XenonIsis
Locuiesc întrun apartament de beton, undeva la marginea acestei lumi frumoase. Un univers zidit care va ceda probabil la primul cutremur major. Nu am rude, prieteni, colegi de muncă, dușmani, vecini...
Dormitorul meu
de XenonIsis
Locuiesc întrun apartament de beton, undeva la marginea acestei lumi frumoase. Un univers zidit care va ceda probabil la primul cutremur major. Nu am rude, prieteni, colegi de muncă, dușmani, vecini...
culori
de Camelia C.Petre
Priveam în fiecare zori de zi, invariabil, răsăritul de soare. De fiecare dată mi se părea diferit. Negrul nopții era smuls încet, încet, din locurile unde impărățise atâta vreme, transformându-se în...
Atelier de femeie
de Ela Victoria Luca
nu știu cum din trup sculptam întâi o dimineață dalta mâinilor arunca fiecare sunet în pământ roteam încet umerii să nu îmi frâng clavicula între minute simțeam fiecare apăsare a orelor într-o...
drumul
de dana constantin
lucrăm lumea din topor cizelăm vorbele cu atâta înverșunare până nu mai iese nimic orbim câte puțin cu fiecare încordare a mușchilor faciali când e vorba de dăruire vedem cine suntem ne ridicăm în...