"familiala" – 6517 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DBDino Buzzatti
Dino Buzzati Traverso, (n. 16 octombrie 1906 la Belluno, d. 28 ianuarie 1972, la Milano), a fost un jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul Deșertul Tătarilor. Dino Buzzati Traverso se naște la 16 octombrie 1906 la San Pellegrino (Belluno). Părinții săi, Giulio Cesare Buzzati și Alba Mantovani sunt de origine venețiană având domiciliul stabil la Milano, Piața San Marco nr. 12. Dino este al doilea născut din 4 copii: Augusto (1903-?), Angelina (1904-2004) și Adriano (1913-1983). Tatăl său este jurist și profesor de drept internațional la Universitatea din Pavia și la Universitatea Comercială Luigi Bocconi din Milano. Mama sa, Alba, este descendentă a familiei nobile dogale Badoer Participazio. În 1917 casa familială din San Pellegrino este ocupată de către forțele austriece și este considerabil deteriorată. O parte a bibliotecii familiei este transferată la Viena. Încă de la o vârsta fragedă Dino manifestă un interes deosebit pentru poezie, muzică...
3 poezii, 0 proze
patraulea dragos
m-am nascut in targoviste( municipiul jud dambovita) si am crescut in satul dealu mare. locul preferat pe toata durata copilariei a fost satul bunicilor( nucet) acolo nimic nu mai conta, nici problemele familiale nici personale. pana in clasa a opta am in vatat la sc generala di buciumeni si am fost elev model, din clasa a 9 am inceput sa ma stric si asa am ramas. am absolvit(cu greu) liceul teoretic "nic titulescu" pucioasa acum sunt student la ase si la jurnalism. ce va urma nu stiu si nici nu vrea sa stiu
3 poezii, 0 proze
HGHector de Saint-Denys Garneau
(Montréal, 1912 - Sainte-Catherine-de-Fossambault, 1943) Poète, Saint-Denys Garneau est l'arrière-petit-fils de François-Xavier Garneau. Il passe son enfance au manoir familial de Juchereau-Duchesnay (Port-neuf), puis à Montréal où sa famille s'installe en 1923. Il fréquente le Collège Sainte-Marie (1923), le Collège Loyola (1924) et le Collège Jean-de-Brébeuf (1924), et il étudie également la peinture au Collège des beaux-arts de Montréal. Dès 1927, il publie des articles sur l'art et des poèmes dans la Revue scientifique et artistique. En 1934, il abandonne ses études pour des raisons de santé. Il expose ses peintures à la Galerie des arts de Montréal et fonde La Relève avec Robert Charbonneau, Paul Beaulieu et Robert Élie où il publiera jusqu'en 1937. De plus, il collabore à plusieurs autres revues dont Idées, Le Canada et L'Action nationale. Publication en 1937 de son unique recueil de poèmes Regards et jeux dans l'espace. Dans la même année, il passe trois semaines en France,...
65 poezii, 0 proze
MRmaia rizescu
Oamenii nu stiu sa renunte la suferinta. De teama necunoscutului prefera suferinta, care le este deja familiara. Thich Nhat Hanh Id: maiarizescu@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
JLJean Laugier
Poète et dramaturge, né en 1924 à Saïgon. En 1927, une tragédie familiale le rend orphelin de père et mère. Sa vie et son oeuvre seront profondément marquées par ce drame. Le premier poème que garda Laugier, fut écrit et dit en public en 1942. Dédié à la mémoire de sa mère, il ne le publiera qu\'en 1978 dans Rituel pour une ode, Prix Apollinaire en 1979. La même année 1942, après avoir écrit, joué et mis en scène sa première pièce, entre alors au Centre du spectacle où il se perfectionnera en art dramatique. Ses premiers poèmes paraitront dans la revue de Pierre Seghers en décembre 1945. Bien que jouant au Théâtre les recueils vont se succéder : de La Huitième Couleur à L\'espace muet et Les Bogues (ed. Gallimard, Prix Fénélon 1961) jusqu\'aux Navires du Temps (1989) et Fenêtres vos regards (1991). A donné de multiples conférences sur la poésie et le théâtre en Sorbonne comme à l\'étranger. *Dans la main du Monde, Caractères, 1994 *A bâtons rompus, causeries en Sorbonne, Caractères,...
2 poezii, 0 proze
GSGaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
GCGiorgio Caproni
S-a născut la Livorno la 7 ianuarie 1912, apoi la vârsta de zece ani s-a mutat cu familia la Genova. A participat la război și la Rezistență, după care s-a stabilit la Roma, ocupându-se de gazetărie și activând în învățământ. Prima culegere de poeme e din 1936, Come un\'allegoria, fiind urmată de: Ballo a Fontanigorda (1938); Finzioni (1941); Cronistoria (1943); Stanze della funicolare (1952); Il passaggio d\'Enea (1956); Il seme del piangere (1959); Congedo del viaggiatore & altre prosopopee (1966); Il muro della terra (1975); Il franco cacciatore (1982). A tradus din Proust, Apollinaire, Genet. Deși aparent se integrează ermetismului în vogă când debutează, Caproni e un poet original ce știe să găsească o direcție proprie, vizibilă la început în muzicalitatea versului și în miza afectivă a conținutului. În timp, odată cu Il passaggio d\'Enea, poetul este tot mai atent la real, pe care încearcă să-l capteze în starea de virginitatea, recurgând la registrele vorbite ale limbii într-un...
1 poezii, 0 proze
NCNina Cassian
Nina Cassian, născută Renée Annie Cassian (n. 27 noiembrie 1924, Galați), este o poetă, eseistă și traducătoare româncă. S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl Ninei, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Elena, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând "să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc." În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânara poetă. Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste La scara 1/1. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa sa, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. "După un ocol de...
73 poezii, 0 proze
ADAlecu Donici
1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai, blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici), ținutul Orhei, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Naș a fost Iancu Lambrino, unchiul după mamă. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeți nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului, clucerul Dimitrie, în vârstă de 46 de ani, de tuberculoză. 1825 28 aprilie Cu gradul de sublocotenent e trimis în regimentul Ekaterinburg, dislocat în sudul Basarabiei. 1826 30 ianuarie Conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale. 1829 4 noiembrie La Iași se stinge din viață unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n.1760). 1829-1830 A.Donici participă la combaterea...
57 poezii, 0 proze
Liliana Ionescu
Absolventa a doua facultati de stiinte; iubitoare de literatura, filosofie, istorie; contrariata de prestatia oamenilor politici din Romania si dezamagita de lipsa de implicare a cetatenilor in problemele ce vizeaza comunitatea locala, nationala si internationala; membra a PD din octombrie 2004, din dorinta de a intelege "jocurile de culise" ale partidelor politice. Profesor titular din 1996 la Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin, fiind permanent preocupata de prestatia mea pe plan profesional, social si familial.
1 poezii, 0 proze
familiala
de Basoldea Iulian
Când vin acas\' pe trei cărări Nevasta mă mai ia în clinci Și-apoi se lasă cu urmări Căci îmi dă două de fac cinci!
Dilemă familială
de Blaj octavian
Din coasta lui Adam, femeia O zămisli chiar Dumnezeu... Mă miră, Doamne, de aceea, Cum uneori e \"dracul\" meu!?
planificare familială
de Vasile Munteanu
eu nu am să fiu tată niciodată (ce mi-a făcut duhul să-l întrupez român?) mai bine sincer vă spun hrănesc din sămânța mea păsări voi renaște poate-n țări mai calde e prea frig aici prea multă boală...
Mândrie familială
de Ruse Ion
Avurăm un motiv de fală, La începutul primăverii: Când primu-a fost Gigel pe școală Și l-au dat jos... cu pompierii.
Scrisoare familială
de Ștefan Petrea
tată, vorbele negre pe care ni le-am spus sunt încă verzi ca un blestem în aceeși casă trăim ziua fiecare își vede de ale lui dar la cină cînd ni se intersectează privirile demîncarea se strică...
Amintiri (politice) din tinerețe
de Valentin Tascu
AMINTIRI (POLITICE) DIN TINEREÞE VOCAÞIA FAMILIALÃ A EROISMULUI (1963) Suntem neam de eroi – nu, nu e fragment de imn (al lui Tudor sau altcineva), ori din anecdota cu „erori au fost, erori sunt...
Soacră, soacră...
de ioan toderascu
Tema 3. Comentați/ contrafaceți epigrama: Familială „Mama soacră m-a-ntrebat/Ce m-aș face dacă moare/ Și-am răspuns îndurerat/ Să mă pună la-ncercare.” (D. J.). Gata să moară de câteva ori, mama...
În Salonul de Sârmă Ghimpată
de Jeflea Norma,Diana
Intro: Un ritual poetic asupra paradoxului prezentului: unde palatul de nisip al viitorului este construit de cei aleși, în timp ce familia devine înțepătoare în exilul vântului înțepător....
***
de Dozescu Adelina
Monsieur ,moliile au ros hainele noi ale mortului Mădularele lui fac un striptease trist Moartea e la bere Monsieur! Mortul face un selfie: I feel dead Moartea, o reuniune familiala Mortul se simte...
Horror
de Irina Lazar
În noaptea asta mă uit la pomul de Crăciun de parcă ar fi semnul vrăjitoarelor în cameră pândesc ultimele resturi din trupurile aruncate la subsol ochi în ochi reuniunea familială s-a terminat cu...