"eram bolnav de indiferență" – 20355 rezultate
0.03 secundeMeilisearchJaufré Rudel
Jaufré Rudel de Blaia a fost un om foarte nobil și generos și prinț de Blaia. Și s-a îndrăgostit de contesa de Tripoli, fără a o fi văzut vreodată, și numai pentru vorbele bune pe care le-a auzit despre ea de la pelerinii ce se întorceau din Antiohia. Și a scris despre ea multe versuri cu melodii bune, dar cu cuvinte simple. Și pentru că voia să o vadă, s-a făcut cruciat și s-a pornit pe mare. Și pe corabie a căzut bolnav și a fost dus la Tripoli aproape mort într-un han. Și aceasta a ajuns la urechile contesei și ea a venit la el, la căpătâiul său și l-a luat în brațe. Și a știut că ea era contesa, și pe loc și-a redobândit vederea și auzul și l-a lăudat pe Dumnezeu pentru că l-a ținut în viață până a văzut-o. Și astfel a murit el în brațele sale. Iar ea l-a așezat în mormânt cu mare cinste în casa Templului. Și pe urmă, în aceeași zi, s-a călugărit pentru durerea pe care a dobândit-o prin moartea lui. Engleză Jaufre Rudel (Jaufré in modern Occitan) was the Prince of Blaye (Princes...
2 poezii, 0 proze
Alina Alexandra Olaroiu
...eram odata zei...demult...
7 poezii, 0 proze
Gigi Burlacu - Pietreanul
Eram mai tânăr, cam bezmetic Și nu-mi păsa de mai nimic. Bunicul îmi părea patetic Pân-am ajuns și eu bunic! E-mail: gogibro@gmail.com Site web: http://uomorcucap.blogspot.ro/
50 poezii, 0 proze
andrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
Dan Lucian Stefancu
Cand eram mic credeam ca lumea a inceput de la mine...m-am nascut in prima zi a anului, de atunci se numarau anii... cand am mai crescut am aflat ca anii si viata se numara de la cineva cu aceiasi zodie, nascut cu sase zile mai repede, multi, multi ani inaintea mea, 1985. Acum ca am crescut si am redevenit copil, sper ca cineva sa ma numeasca Creatorul Lumii lui si sa inceapa totul de la mine.
32 poezii, 0 proze
Radu Iuliana
Asa eram odata: "Dornica de libertate si suferind de lipsa ei,dornica de cunoastere, de oameni, nebuna dupa copii, nebuna dupa calatorii ( pe care le voi face probabil in alta viata -sau in aceasta, dar doar cu puterea imaginatiei), cu sufletul sfartecat de neputinta umana asupra mortii fizice, cu o mare lacrimi latente, asteptand parca prilejul sa iasa la suprafata, sa-mi incetoseze ochii, in ciuda luminii lor si a zambetului vesnic din ei si de pe buzele mele. Ma zbat in permanenta intre doua lumi si inca ma tarasc, nu zbor! Incerc sa gasesc adevarul unic pe propria mea cale, Practic o autoeducatia continua, neobosita pe care mi-o aplic cu zambetul pe buze!" Acum doar sunt.
16 poezii, 0 proze
ZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
alexe diana
În tinerețe eram admiratoarea lui Daniel Radcliffe. Studii economice. Nu intenționez să public, scriu rar poezii. Melomană. Colecționez afișe (ONB)
2 poezii, 0 proze
Calota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
mihalache catalin
imi placea sa scriu cind eram mic...acum am crescut...si am uitat
9 poezii, 0 proze
eram bolnav de indiferență
de Dan Norea
eram bolnav de indiferență m-ai consultat ai pus diagnosticul nu merge cu tratament trebuie operat stăteam întins pe masă în fundul gol mă uitam ce frumoasă ești cu masca pe figură ai tăiat ai scos...
Starea de gelozie
de Sorin Teodoriu
Băi prietene, mare prost ești! Așa cum îți afișezi gelozia ca pe un trofeu special dar ros în interior de o cârtiță invizibilă. Ce față lungă ai și ce albă, ai și coarne mititele, ești neras de-o...
Memnon
de Horia Stamatu
Adunam licurici Iarba umedă surâdea Numai măgarul meu încerca să cânte M-am găsit ca pe un trifoi cu patru foi. Așadar nici o inimă pe aproape Tot ce era viu îmi făcea rău Să nu se clatine nici o...
Capcana
de Daniela Luminita Teleoaca
Zilele deveneau insuportabil de nesfârșite. Oricât ne-am fi forțat imaginația, resursele umane, presărate ici-colo cu firave dâre de divinitate, nu găseam scenariul acela care să ne permită nu doar...
o noua zi in paradis
de antonia
Nu imi amintesc exact de unde a pornit tot…poate ca incep in acest moment cu un mare cliseu….si poate ca sunt constienta de asta..sau poate ca nu…mai bine zis…sau da-o naibii de idée…nu vreau sa pic...
Pavilionul cancerosilor
de Alexandr Soljenițîn
\"Draga mea Vega! (Mereu mi-a venit să vă chem astfel; ei, măcar acum.) Pot să vă scriu, sincer de tot — așa cum noi doi n-am vorbit cu voce tare, dar, nu-i așa, am gândit? Fiindcă nu-i un simplu...
Ploaie de cireș
de Raluca Rus (Sîrbu)
Erau izvoare din zdrobiri de diamante și fâșii desprinse din lună...cântau doar crengile copacilor la harpa raiului printre lacrimi de cireș. Veșmântul de mătase al fluturilor, parfumul înțepător de...
Șarpele de aramă
de Sorin Coadă
Mai întâi a fost plictiseală, apoi lipsa poftei de mâncare, acreală, greață și oboseală. Nu-l durea încă nimic, dar ochii îi erau tulburi și, în curând, nu mai putea suporta lumina. Zăcea lingav,...
Patru trepte
de Stoica Nicolae Ciprian
Soarele în sfârșit răsărise. Mergând printre fire de copaci, din ce în ce mai repede, imaginea se deforma, ochii oboseau amețitor. În ceața aurie se întreba cum ajunsese atît de aproape de cer. Era...
Grijania
de Dorina Șișu
Trec cu privirea peste amintiri și nu le văd. Aș putea picta fericirea lacrimile mamei, am luat negrul din noaptea emoțiilor repetate și a lămpii cu gaz ce-mi lumina camera. Insist în căutarea...
