"e timp de splendide culori" – 20926 rezultate
0.04 secundeMeilisearchLuizi Calugaru
e timp de reculegere mondiala pocaiti-va, ca nu se stie cand vine sfarsitul lumii si va gaseste nepregatiti...
22 poezii, 0 proze
Adrian Vancica
Acolo Acolo unde nu era nicio speranta, acolo unde nu era NIMIC Eu am sadit un strop din mine, si am intrins aripi spre INFINIT. Acolo in pustiul inefabil, in care nici-un vis nu a AJUNS Dilema metafizica a lumii, indescriptibil jalea m-a PATRUNS. Acolo unde stancile au nume, acolo unde nu-i pacat sa CREZI Acolo unde spaimele sunt zane, acolo te gasesti si-apoi te PIERZI In labirintul iluziei desarte, se nasc in voie ale lumi PLACERI Pentru ca eu sa pastoresc in voie, dilemele-ti de maine si de IERI. Acolo unde viata nu-i perfida, acolo unde mortii isi ZAMBESC Printre nisipuri miscatoare, te caut in zadar si-ti spun ca te IUBESC Acolo nu e timp de amagiri desarte, acolo nu a fost NIMIC Eu, ANONIMUL serilor de basm, din tine ma cobor si ma RIDIC!
1 poezii, 0 proze
Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)
1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...
2 poezii, 0 proze
nicoleta amarandei
Am fost invatatoare timp de 10 ani si am crezut ca asta e menirea mea pe viata,ca apoi sa demisionez si sa-mi desfasor activitatea in productia de mobilier, unde am incercat sa invat totul de la A la Z.M-am regasit atat de bine in aceasta lume a tehnicii si a detaliilor de executie, incat am si uitat ca am fost cadru didactic. In septembrie 2008 am avut un accident de masina care mi-a schimbat viata...invat sa traiesc intr-un scaun cu rotile, incerc sa ma regasesc, ma caut pretutindeni si incet,incet imi adun faramele...
4 poezii, 0 proze
POPA ST. IOAN
Născut la data de 2 mai 1935 în com. Valea-Mare, jud. Vâlcea. Absolvent al Facultății de Filozofie (secția Ziarstică) și al Facultății de Filologie a aceleiași Universități București, am rămas dascăl timp de peste patruzeci de ani la școala în care am învățat și eu în primii ani. Și mai am mândria de a fi supraviețuit celor trei ani de închisoare comunistă, după care am fost achitat de Tribunalul Suprem, cu toate că am rămas suspect pentru totdeauna. ȘI UN SFAT PENTRU CITITORII MEI : Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, c-anevoios e drumul, iar ținta... ce departe!... POPA IOAN
6 poezii, 0 proze
alexandru matei
Lacrimi, in fond... A trecut atata timp de cand cu ura Si pistolul in mana ai strigat :"va urasc pe toti in mod egal!" Si-ai tras... regreti? A trecut atat timp de cand tot rogi un zeu sa-ti fie tata Dar tatal te inseala... te ucide... te sugruma. A trecut atata timp de cand sangerezi cuvinte fara sens De cand in oglinda nu ti se mai arata chipul De cand inima ei e stearpa.... Si te doare si tipi... inspaimantat... Dar, ce ciudat, te-ai injunghiat! Incruntare... curmare? cine stie VIATA, lacrimi, in fond..
25 poezii, 0 proze
Eugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Bogdan Nicule
Se naste la 26.04.1977. Scoala primara o face in Suceava, la Scoala Generala Nr.4. Practica inotul de performanta din clasa aIIa, timp de 7 ani. E admis la Liceul Militar "Stefan cel Mare" din Campulung Moldovenesc in anul 1991. In anul IV de liceu rateaza la cateva sutimi calificarea la faza nationala a olimpiadei de filosofie. Debuteaza in 1997 cu volumul de poezii "Romanticii care au mai ramas", publicat sub egida Fundatiei Culturale a Bucovinei. In 1998 devine student al Faclutatii de Litere din cadrul Universitatii "Babes Bolyai" din Cluj-Napoca, sectia Romana-Engleza. O va absolvi in anul 2002. Din anul 2000 devine si student al Universitatii Tehnnice din Cluj, sectia calculatoare. Absolva cursurile Universitatii Tehnice in 2003. Continua productiile literare sporadic, abordand si proza scurta. Scrie "Caloian", "Borcanul cu clei", "Treipedul". Din 2010 incepe lucrul la un proiect mai vechi, un volum de amintiri dedicat satului bunicilor din partea tatalui, Udesti.
20 poezii, 0 proze
Harry Martinson
Poet, prozator și memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974. Născut în 1904 la Jamshog, Suedia. Rămâne de mic orfan și e preluat de diferite instituții de ocrotire a copilului. La 16 ani plecă pe mare și timp de șase ani lucrează ca marinar sau ca muncitor în mai multe țări. Aceste călătorii îi vor servi ca sursă de inspirație. Ultimul său roman, "Vagen till klockrike" este dedicat în întregime relațiilor dintre oamenii "așezați" și cei rătăcitori, așa cum i-a cunoscut el însuși. Moare în 1978. Harry Martinson (n.6 mai 1904, Jämshög, Suedia – d. 11 februarie 1978, Stockholm) este un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974
2 poezii, 0 proze
Andrei Horia Gheorghiu
Am zărit lumină pe Pământ și m-am născut și eu să văd ce mai faceți. Sănătoși? Voinici? Cum o mai duceți cu fericirea? Mulțumesc, nu-mi raspundeți. Nu am timp de răspunsuri. Abia dacă am timp să pun întrebări. Dar îmi place aici. E cald, e frumos, și atâta lumină încât crește iarba. Iar fata aceea, iată, se uită la mine cu sufletul... Nu, dragă, nu te deranja să mă iubești. O cafea neagră voi servi, totuși din mâna ta. Îmi place că tu știi s-o faci amară. [ Marin Sorescu ] site-uri personale: acub.ro websiter.ro nu-brublem.blogspot.com
154 poezii, 0 proze
e timp de splendide culori
de Ovidiu Oana
e timp de splendide culori când vântu-și cată drum prin nori e drumul lui al vântului dar e și-al meu și-al dorului eu ratăcesc vântul adie din depărtări dorul mă-mbie prin toamna risipită în...
Venetia fara apa
de Bianca Dumitrache
Melancolia la Venetia e aproape un viciu banal. Anticul oras al dogilor pune stapanire pe tine cat ai clipi din ochi. Parfumul mucegait al zidurilor rosiatice, luminate de soarele de toamna se...
Sophia Leopold, pictoriță de la 3 ani
de Veronica Pavel Lerner
Citeam zilele trecute următorul anunț: Ministerul Educației și Cercetării Științifice a decis să aleagă pentru Olimpiada de limba și literatură română (clasa a VI-a) din 2016, un citat din cartea lui...
In sfarsit miroase a toamna
de Simona Morosanu
In sfarsit a sosit toamna invesmantata in roba ei preferata, in culorile sale calde si imbietoare. Batranii copaci isi schimba din nou coama verde intr-una rosiatica, galbuie sau pestrita, dupa...
Pădurea fericită sau poate eu
de Sorin Stoica
În acea noapte de pustiu înghețat a iernii lui '88 am fost fericit prima oară cu adevărat sau cel puțin așa mi se păruse atunci. Soldat fiind, făceam de gardă la un depozit de muniții de lângă...
Femeia despărțită de bărbat
de Brenda Stress
Picura mărunt, dintr-un nor trecător, o ploicică spumoasă și răcoritoare cum e Kvasul, peste Berdicevul nostru, peste Berdicevul nostru iubit, un oraș dintre cele mai cunoscute din Volinskaia...
Insula din ziua de ieri
de Umberto Eco
Intrară în cetate. Probabil că cineva îi semnalase de îndată sosirea aceea comandantului garnizoanei, adică domnului de Toiras, vechi frate de arme al bătrînului Pozzo. Avură loc multe îmbrățișări și...
Prima vizită a Regelui Ferdinand în Banat
de Ghinea Nouras Cristian
Pusă în umbră de parada țanțosă desfășurată la Moscova cu o zi înainte, data de 10 Mai a rămas aproape necunoscută pentru mulți concetățeni ai noștri. Ea are o triplă semnificație: pe 10 mai 1866,...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Apel Opriți războiu-n lumea mare, Să fie iar pace sub Soare! Chemați-vă trupele acasă, Nu faceți iar ură de rasă! Mor zilnic zeci de combatanți Și voi nu vă gândiți Că-i așteaptă-n prag soții, Frați,...
Apocalipsa la oră târzie din noapte
de Plopeanu Petrache
clișeu Venisem târziu acasă după o zi minunată și o seară încântătoare petrecută cu iubita mea. Aveam 24 de ani, o iubită, o colecție de hit-uri cu muzică bună, o vilă veche dar elegantă și bine...
