"după expresia feței tale, naiba știe..." – 20790 rezultate
0.06 secundeMeilisearch
KKabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
CAConstantin Abăluță
Constantin Abăluță (n. 8 octombrie 1938, București) este un poet, prozator, critic, antologator și traducător român. Este diplomat în arhitectură (1961), pe care a practicat-o pâna în 1969. A debutat editorial ca poet în 1964. A mai scris și proză, teatru și dramatizări pentru radio. Într-o antologie publicată în anul 2000, Abăluță se descrie ca un poet al banalului. Adesea, poeziile sale încep cu un fapt banal, după care virează spre absurd. Totuși, în spatele exteriorului banal și absurd, se ascunde o realitate dură. În antologia Poezia română după proletcultism (ed. Ex Ponto, Constanța, 2000), alcătuită de Constantin Abăluță, prezența unor poeți fără prea mare cotă la box-office-ul literar este explicată de antologator prin aceea că atunci cînd își acordrează liric sensibilitatea cu expresia, poeții mărunți pot produce poeme antologabile. Opera poetică * Lumina pământului, 1964 * Piatra, 1968 * Psalmi, 1969 * Unu, 1970 * Eww Erre, 1972 * Poèmes. Art et poésie (1973); * Există,...
12 poezii, 0 proze
PIPanait Istrati
Scriitorul român de expresie franceză se naște la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joița Istrate și al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovinești, satul mamei sale, urmează cu greu școala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-și cîștige existența. Copilul sărac începe să citească mult. Călătorește hoinar la București, Constanța, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate și de programul socialiștilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveția). Viețuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav și singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde și, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefața cunoscutului scriitor. În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. și află, pe viu, adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin....
6 poezii, 0 proze
Miron Costin
MIRON COSTIN (1633-1691) Cea mai proieminenta si cea mai expresiva figura a culturii romanesti din Moldova, din sec. al XVII-lea, a fost Miron Costin. Carturar distins, iesit din scoala umanista a Poloniei, diplomat iscusit in mediul viciat de intrigi si de framintari politice ale sec. al XVII-lea, scriitor si patriot-Miron Costin intruchipeaza toate trasaturile vietii politice si culturale ale Moldovei din acea epoca. Alaturi de Nicolae Milescu si mitropolitul Dosoftei, Miron Costin ilustreaza epoca de tranzitie in viata culturala a Moldovei, iar in istoriografia noastra el marcheaza cea mai constienta si cea mai clara afirmare a ideii individualitatii noastre nationale, a unitatii de neam si a latinitatii poporului roman. Prima lucrare istorica a lui Miron Costin este scrisa intre anii 1675-1677. Dupa cum marturiseste cronicarul in Voroava catra cititoriul, el isi scrie letopisetul ca sa nu se uite lucrurile si cursul tarii. O alta opera a lui Miron Costin este intitulata De neamul...
1 poezii, 0 proze
Jean-Georges Lossier
S-a născut la 1 septembrie 1911, la Geneva. După terminarea învățămâmtului primar și secundar, studiază științele sociale la universitatea din Munchen.În 1935, după ce își ia diploma de doctor în sociologie, îmbrățișează profesiunea de redactor și scriitor. Este membru al Societății scriitorilor elvețieni, al Societății scriitorilor genevezi, al Academiei de litere rhodaniene, al PEN-clubului internațional, al Societății romande de filosofie.În anul 1943 a fost distins cu Premiul Schiller, în 1946, la Paris, cu Premiul Edgar Poe, în 1959 cu Premiul Broquette-Gonin al Academiei Franceze, în 1966 cu Premiul scriitorilor genevezi. Se remarcă prin câteva culegeri care îl situează printre fruntașii liricii elvețiene de expresie franceză:,,Anotimpurile speranței\"-1939, ,,Orașul de sus\"-1943, ,,Cântece de sărăcie\"-1952, ,,De mai departe\"-1966.
0 poezii, 0 proze
JGJohn Galsworthy
Motivația Juriului Nobel: "pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte" John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933), prozator englez este laurat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932. John Galsworthy s-a născut la 14 august 1867 la Kingston Hill(comitatul Surrey), într-o familie de juriști a căror bunăstare a prosperat sub domnia reginei Victoria. Împreună cu frații și surorile lui, el a crescut în casele din ce în ce mai splendide, pe care tatăl său, mare proprietar funciar, le construiește în apropierea Londrei. După studii întreprinse la Harrow și apoi la Oxford, el intră în barou, dar curând va părăsi această profesie. O idilă nefericită îl deprimă atât de mult, încât tatăl lui îl trimite într-o călătorie pe mările sudului, în cursul căreia este obligat să se familiriazeze cu dreptul maritim. În drum spre Australia pe pachebotul Torrens, John Galsworthy se împrietenește cu un ofițer...
2 poezii, 0 proze
GSGaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
BJBrel Jacques
Jacques Brel, născut Jacques Romain Georges Brel (8 aprilie 1929, Schaerbeek (Belgia) - 9 octombrie 1978, Bobigny (Franța)) a fost un cantautor, actor și realizator de film belgian de expresie predominant franceză. Datorită calităților literare ale versurilor sale a fost considerat de asemenea poet. Într-un sondaj din 2005 a fost desemnat de publicul francofon din țara natală drept cel mai mare belgian din toate timpurile. Brel s-a născut în Schaarbeek, Belgia, un cartier din Bruxelles, dar a trăit o bună parte a vieții sale la Paris. A murit la Bobigny, o suburbie a Parisului și este înmormântat în Insulele Marchize, alături de Paul Gauguin. Născut dintr-o familie de industriași flamanzi (catolici), ca cel mai tânăr dintre doi frați (celălalt, Pierre, cu 5 ani mai în vârstă, nu i-a împărtășit atracția pentru muzică), nu a arătat interes pentru afacerile familiei ci mai degrabă un apetit pentru cultură. După absolvirea școlii primare, în 1941 este înscris la colegiul Saint Louis,...
1 poezii, 0 proze
SMStéphane Mallarmé
Stéphane Mallarmé (n. 18 martie, 1842, d. 9 septembrie, 1898), de fapt cu numele real Étienne Mallarmé, a fost un poet și critic francez. A cultivat o poezie cerebrală, voit obscură, bogată în sensuri filosofice, de o rară muzicalitate și forță sugestivă. Creația sa ("Herodiada", "După-amiaza unui faun", "Poezii") constituie o expresie viguroasă și originală a poeziei moderne. *** Stéphane Mallarmé (French pronunciation: [malaʁˈme]) (18 March 1842 – 9 September 1898), whose real name was Étienne Mallarmé, was a French poet and critic. He was a major French symbolist poet, and his work anticipated and inspired several revolutionary artistic schools of the early 20th century, such as Dadaism, Surrealism, and Futurism. Stéphane Mallarmé was born in Paris. He worked as an English teacher, and spent much of his life in relative poverty; but he was famed for his salons, occasional gatherings of intellectuals at his house on the rue de Rome for discussions of poetry, art,...
51 poezii, 0 proze
MKMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
după expresia feței tale, naiba știe...
de Gelu Bogdan Marin
da cred că mai pot gîndi ceva cum s-ar spune indiferent ce crezi tu venele de la tîmplă ating pereții ce mă înconjoară cu forța lor brutală sentimentul de vină față de lume lumea mărunțită în...
Despre miracole
de Halberto Bolohan
Despre miracole (eseu) “Profesorul nostru de engleza ne daduse o tema destul de ciudata: trebuia sa scriem, pana a doua zi, un eseu despre miracole si sa il prezentam la clasa. Nu stiu ce naiba ii...
Crucea din sticlă .III.
de Emil Dumitru
Margaret așeză cu multă dezinvoltură paharele pe măsuță și Fill nu putu să nu remarce, admirând acum mai îndeaproape, degetele fine, prelungi − de pianistă cu multe ore de studiu și culmea,...
Umiliți și obidiți- fragment din cap. X
de Fiodor Mihailovici Dostoievski
Desigur, prințul era din ce în ce mai beat. Expresia feței i se schimbă și deveni răutăcioasă. Era limpede că avea poftă să muște, să înțepe, să batjocorească. „Dintr-un punct de vedere, e mai bine...
Macho\'s
de varro izabella
“Stimată domnișoară, sper să am cât de curînd onoarea și nesfărșita plăcere de a vă revedea. Cu stimă… Macho” Asta îmi văzură ochii, în momentul în care, exasperată, reușii să extrag telefonul din...
Feminitate și demnitate lirică
de Tudor Cristea
CÃ ÎȘI ASUMÃ sau nu statutul, poezia scrisă de femei are note aparte. A o discuta ca atare nu înseamnă nicidecum a discrimina. Am în față, iată, două plachete care, cu firești note deosebitoare,...
Teoria și practica anarhiei(a doua parte)
de Glad Berindei
O șosea pustie cu două benzi. Vară, atmosferă înăbușitoare. Mult praf. Petru și Pavel stau pe marginea drumului făcând cu mâna fiecărei mașini ce trece (rar) pe lângă ei. Cei doi sunt îmbrăcați doar...
Crononauții
de Bogdan Cristian Blascioc
“Ce s-a întâmplat?”făcu Lamyr, readus în lumea concretă de problemele cotidiene. “Nu știu, cred că ar fi mai bine să va spună chiar ea!”dădu din umeri Gauri, afișând obișnuitul ei surâs ingenuu....
scrisoare pentru tine
de andreea cesarean
Mi-am pierdut clipele timpului meu alergand la maratonul ce nu-mi aparținea, de vreme ce era pe proprietatea ta, nu aveam cum să caștig, ajungand la finalul concursului învingătoare, așteptand un...
ce bine ca esti
de pop romeo
ce bine ca esti ariergardele tale imi dezvelesc ziua cu fluturi generici pestriti de copilasii ce-mi rad inima dupa o floare sedusa, culca-te linistit am sa-ti veghez eu expresia fetei imitand fete...