"devagare" – 1762 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CRCamelia Iuliana Radu
Radu, Camelia Iuliana – A publicat: OMAN NORR DESAPARECIDA JUCAM LENIN si altele
33 poezii, 0 proze
ÁGÁngel González
Poeta, catedrático y ensayista español nacido en Oviedo en 1922. Su poesía está llena de contrastes y discurre entre lo efímero y lo eterno, características que llevan al lector a divagar y soñar en los temas del amor y de la vida. Es maestro nacional, licenciado en Derecho por la Universidad de Oviedo y periodista por la Escuela Oficial de Periodismo de Madrid. Enseñó Literatura Española Contemporánea en la Universidad de Alburquerque, U.S.A., habiendo sido profesor visitante en las de Nuevo México, Utah, Maryland y Texas. Fue galardonado con el Premio Antonio Machado en 1962, el Premio Príncipe de Asturias en 1985 y el Reina Sofía de Poesía Iberoamericana en 1996. Actualmente es miembro de la Real Academia Española. De su obra se destacan los títulos: «Áspero mundo», «Palabra sobre palabra», «A todo amor», «120 poemas» y «Otoños y otras luces» editado en el año 2001.
17 poezii, 0 proze
VMVictor Valeriu Martinescu
Victor Valeriu Martinescu (n. 16 septembrie 1910, Craiova - d. 1994), cunoscut și sub pseudonimele Marele Contemporan și Delombra, a fost un scriitor român avangardist și un avocat, cunoscut pentru detașarea sa față de orice grup sau dogmă avangardistă. A colaborat la o singură revistă - Meridian. Bibliografia integrală a operei sale este, pentru moment și poate pentru eternitate, pierdută, majoritatea edițiilor fiind mari rarități. A scris poeme și proză experimentală (de pildă, anti-romanul "Cocktail"). În 1950, sub pseudonimul Haiduc, a trimis la Paris un manuscris cu poeme intitulat "România, țara mea". Volumul publicat la Paris sub îngrijirea lui Virgil Ierunca, în colecția "Caiete de dor" nr. 10, a stârnit mare vâlvă. Securitatea nu a reușit să-l identifice pe autor până în 1957, când soția acestuia a destăinuit unei foarte bune prietene cine se ascundea sub pseudonim. Arestat și supus presiunii, a mărturisit adevărul la Securitate. A fost ridicat de pe stradă și dus la...
2 poezii, 0 proze
CAConrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
devagare
de Ștefan Petrea
din carnea ta arbustă-am rupt o creangă în căi spre înălțimi să am merindă și înfrățit cu taina nemurindă să scot din tine noaptea, ca pe-o goangă. din cer al ochilor să se desprindă tumultul tot,...
atenuând
de Florentin Cristian
Să se odihnească cititorul este Calmarea de înțelesuri în poveste Divagare de la înțeles e oare? Recunosc nimic nu este nou sub soare Dar nu se ajunge la scandal În domeniul intelectual
NIMIC PERSONAL
de daniela grigore
Ma chinui ca o proasta!... Asteptand, rozandu-mi unghiile, rumegand materie incerta, ceva intre alb si galben (galbenul unghiei, albul ojei) ghemotoc framantat cu rabdare (si nerv); capul imi...
Pasivitate și delăsare
de razvan rachieriu
Pasivitatea s-a tocit frecată de delăsare, De la nord la sud mă străbate o visare, Trece de marginea ființei și în fericire sare, Reveria peste rana suferinței a pus sare. De la nord la sud mă...
Lenea și letargicul
de razvan rachieriu
Delăsarea și-a făcut o saltea din umbre, Comoditatea făcea într-un spațiu vid tumbe, Lenea și-a desprins picioarele și le-a lăsat să umble singure, Letargicul s-a lăsat înfășurat în negure....
Proze omoristice la Tg. Jiu
de florian abel
DUMNEZEU CU DEROGARE Vanghel călătorea cu vaporul pe apă, lucru normal pentru un marinar care are vapor pe o planetă plină cu apă. Nu gândea la nimic, fiind ziua lui liberă. „Măi, ce mare e Pământul...
Cafeaua din vas, băută în afara vasului
de Iurie Burlacu
Și inima mea își începea demararea lentă și neînchipuit de convulsivă, cu palpitații și multe de felul acesta, încît eu trăiam cu frica între dinți: nu cumva sîngele meu să-și ia o direcție inversă...
Un suflet țepos
de C. Octavian S
soare cald și ulița dospită-n delăsare ascund nefurișat în falca dealului o minge un balon spinos în bări încremenit în răsuflarea verdelui candid amestec amorse din lutul apei pe conducta din...
Impartim
de Burghelea daniela
Vremuim în așteptare cald trăim în depănare împărțim divin apusul când timizi ne urmăm cursul; cel al vieții nepereche care-i nouă si e veche ce-i fragil împovărată, și superb încoronată, de culoarea...
Plictisul și spleenul 5,6,7,8
de razvan rachieriu
Letargia amestecată cu suferință și delăsare, generează spleenul, care înăbușă cheful de viață și personalizează indispoziția, luând diferite forme nefaste în funcție de matricile oamenilor. Spleenul...
Premiile pentru poezie "Nora Iuga"
de Irina Lazar
Asociația culturală Direcția 9 anunță demararea înscrierilor la ”Premiile pentru poezie Nora Iuga”, ediția 2017. Sunt invitați să se înscrie elevii de liceu și studenții care scriu în limba română,...
Plasmă
de Bogdan Geana
creșteau dileme pe furiș de-ntunecată delăsare la armături de vis se-nfiripa un câmp micronic de lavandă furasem de cu noapte din abis măcriș plăpând spre degustare dar nu e nimeni nimeni să mă vadă...
Concizie din literatura universală
de Filip Tănase
Licenția poetica(lat.\"Licență poetică\")-înseamnă o mică derogare de la regulile gramaticale, îngăduită în poezie pentru cerințele măsurii sau ale rimei. Horațiu în Arta poetică, citează părerea că...
Impotența
de razvan rachieriu
Impotența sau alergia la sex are similitudini cu un munte de lehamite și delăsare sfărâmat în palmă în corpusculi de steril induce spleenul clamând estetica degenerescentă a hidoșeniei înmoaie...
In corpore asano
de Daniel Aurelian Rădulescu
E întruchiparea, sigur în completă defazare, Că nu-i egal realul cu gândul, vis de-a fi Și, vrut e îndepărtat de avere, de ”se are”... De unde-s și victime, ce nu știu... a se ști! ”Să fii” e un...