Căutare

Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!

74 poezii, 0 proze

Dan Boldeanu

"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.

5 poezii, 0 proze

Tinc Anca

04.04.1986. Copil fiind, isi petrecea verile citind in balconul cu vita-de-vie de la etajul unu al unei vile. Locuia cu bunicii si frunzarea carti din biblioteca voluminoasa. A gustat din poezia lui Bacovia si i-a placut atat de mult incat l-a devorat rapid. Setea de frumos a impins-o spre Blaga, Stanescu si Minulescu, iar apoi, catre proze alambicate si cu miez. Acum nu mai scrie. Cele 5 fasii de senin s-au inchis intr-un cerc perfect. Cand lucrurile se separa si devin simple, inspiratia se evapora si lasa loc pragmatismului. Cerul nu mai e locul ideal pentru visare, e doar un spatiu infinit, taiat pe la colturi uneori de zburatori si de avioanele lor minunate.

29 poezii, 0 proze

Gheorghe Mădălina

Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...

8 poezii, 0 proze

Artur Enășescu

Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...

4 poezii, 0 proze

Adela Greceanu

Volum de debut: “Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult…”, ed. Eminescu, 1997

0 poezii, 0 proze

Adela Greceanu

Volum de debut: “Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult…”, ed. Eminescu, 1997

3 poezii, 0 proze

Enver Hodga

M-am nascut intr-o familie musulmana din Mangalia in anul de gratie 1968. Asocierile cu cultura ippie nu lipsesc. Atat de mult m-am asociat ca mi s-a facut leamite de muslumani si acum incerc ceva nou.

10 poezii, 0 proze

John Galsworthy

Motivația Juriului Nobel: "pentru remarcabila sa artă narativă care își găsește forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte" John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933), prozator englez este laurat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1932. John Galsworthy s-a născut la 14 august 1867 la Kingston Hill(comitatul Surrey), într-o familie de juriști a căror bunăstare a prosperat sub domnia reginei Victoria. Împreună cu frații și surorile lui, el a crescut în casele din ce în ce mai splendide, pe care tatăl său, mare proprietar funciar, le construiește în apropierea Londrei. După studii întreprinse la Harrow și apoi la Oxford, el intră în barou, dar curând va părăsi această profesie. O idilă nefericită îl deprimă atât de mult, încât tatăl lui îl trimite într-o călătorie pe mările sudului, în cursul căreia este obligat să se familiriazeze cu dreptul maritim. În drum spre Australia pe pachebotul Torrens, John Galsworthy se împrietenește cu un ofițer...

2 poezii, 0 proze

demult, atit de demult

de Daniela Moga

Demult, Atît de demult, De multa vreme m-am vertebrat, Dar de-un timp am aflat Că nu mai pot să tac Și-așa cum sunt Nu mă mai plac. Și nu mai pot Să mă prefac Atît de demult Demult

Înger de lut

de Dumitriu Florin-Constantin

Cu chip deschis și-obrazul lin Înger curat și suavin... Cunoști celebrul baladin? Vino tu, vin\'! Pe unde vii și unde pleci Ști oare tu... acum petreci, Vibrante căi în lumi mai reci? Înger pe veci!...

Poemul poetului de casă

de Marius Marian Șolea

Poemul poetului de casă Te-am adus la mine-acasă, aici nu mai ai un alt dumnezeu. îți desfac de la gură fularul aburit și te așez în ochii mei cu gesturi calme pe care nu le uită niciodată femeile....

Scrisoare de la Penelopa

de Mihaela Raileanu

Scrisoare de la Penelopa Dragă Ulise, Soarele a răsărit și a apus de nenumărate ori de cînd ai plecat. Am fost martoră îngîndurată de aici, din colțul ferestrei…fiindcă de aici văd cel mai bine…și...

ProzăAtelier

Numere

de Cristina-Monica Moldoveanu

Era atît de demult încît aproape că uitasem că prin Cuvînt vorbește lumina. Așteptam să înțeleg ca de la sine de ce 33 de Ani ai lui Cristos, de ce 40 de Ani de Exod, de ce 7 Ani între anii...

Gōruden

de Cristina Rusu

Încremenit parcă – cinci sute de ani peste Kinkaku-ji Ninsoarea deasă acoperă urmele pașilor mei – umbrele samurailor oriunde întorci privirea Atît de frig – mereu cu gîndul la o ceașcă fierbinte...

Binecuvîntată fii că nu mă iubești

de Valentin Eni

De acum încolo corpul tău nu este chiar al tău ci al unei femei pe care am iubit-o odată. Nici chipul tău nu e chiar al tău, e al altei femei pe care am iubit-o. Nici zîmbetul, nici ochii, nici...

Prizonierul din Somn

de Sorana Petrescu Felicia

Nu am să te trimit în albul versurilor fără soț și nici deasupra miezului, de marmură al îngerului din mijlocul grădinii, ca pe o inimă singură ce bate în afară – ca pe un medalion, să te mențină...

Cristosii mamii lor

de ION-CRISTIAN STEFANESCU

-\"Cristosii mamii lor de lifte pagine !\" suduia in gura mare suparat foarte, un om ca la vreo 80 de ani,undeva in Nordul Tarii,intr-o gara mica, uitata de Dumnezeu si de Caile Ferate Romane...

ProzăAtelier

cei șapte contra tebei

de Catalin Pavel

I. orice început e o barbarie. deschizi ochii și lumea te înjunghie cu înfățișarea ei. ce se poate întîmpla mai mult la poarta ochilor mă voi prăvăli pînă tîrziu, pînă ochiul copilului de demult se...