Poezie
Prizonierul din Somn
noaptea, statuia și inima ce-ncerca să-i dea viață
1 min lectură·
Mediu
Nu am să te trimit
în albul versurilor fără soț
și nici deasupra miezului,
de marmură
al îngerului
din mijlocul grădinii,
ca pe o inimă singură
ce bate în afară –
ca pe un medalion,
să te mențină între cei vii,
cînd tu te simți,
de atît de demult,
comis-voiajor al morții,
prizonierul din somn,
din vis,
din eternul meu joc.
Amin.
022.552
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 62
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorana Petrescu Felicia. “Prizonierul din Somn.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorana-petrescu-felicia/poezie/91675/prizonierul-din-somnComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Buna, Sorana! Reusita, si-mi place ideea!
0
Bună Vali !
Mulțumesc încă o dată, mă bucur că-ți place.
De trimis... n-am să te trimit dincolo de voința ta, și respectiv a aceluia pentru care am scris acest poem. Care bate ca o inimă singură (medalion), în afara trupului... în afara statuii în care s-a transformat, pentru mine.
Este vorba de eliberarea de un sentiment care nu ar fi trebuit să existe niciodată în afara visării, în afara jocului meu de copil... timpul însă ne-a trimis pe amîndoi undeva... prea departe... de cei ce am fost odată Noi.
Cu bine,
Sorana
Mulțumesc încă o dată, mă bucur că-ți place.
De trimis... n-am să te trimit dincolo de voința ta, și respectiv a aceluia pentru care am scris acest poem. Care bate ca o inimă singură (medalion), în afara trupului... în afara statuii în care s-a transformat, pentru mine.
Este vorba de eliberarea de un sentiment care nu ar fi trebuit să existe niciodată în afara visării, în afara jocului meu de copil... timpul însă ne-a trimis pe amîndoi undeva... prea departe... de cei ce am fost odată Noi.
Cu bine,
Sorana
0
