"de-a copiii" – 25020 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean

Ultima Generație - Primul Val
Antologia cuprinde 83 de autori de poezie. A văzut lumina tiparului pe 20.11.2005 la editura “Muzeul Literaturii Române”, cu o prefaţă semnată de criticul Lucian Chişu.
de Radu Herinean

spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse

cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau

poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
Frînculescu Diana Simona
Egoismul de a pune ceașca de cafea pe coperta unei cărți, fără teamă de pete. Egoismul de a trăi fără teamă de moarte. Dragostea. Lungile zile în care aștepți. Verdele. Copiii care îți zâmbesc fără motiv. Luxul de a-te îmbrăca în tine în fiecare dimineață. Muzica. Lenea.
1 poezii, 0 proze
Oana Maria
Am obtinut: -mentiune la concursul de poezie Copiii Romaniei Creeaza -mentiune la concursul Elena din Ardeal - in perioada 2005-1998 am participat la Olimpiada de Limba si Literatura Romana In prezent sunt studenta la medicina si vreau sa imi dedic viata acestei lumi deosebite. Nu mai scriu, si imi pare rau uneori... Am publicat pe acest site cateva incercari literare ale unui copil de clasa a 7a care visa si scria simplu, fara sa reanalizeze textele, fara sa le ajusteze... ma jucam de-a poezia! Si acum mai visez... Imi place mult sa citesc si sa incerc sa descifrez tainele sufletului sau sa ma las purtata pe aripile fictiunii, intr-o alta lume, plina de dragoste si de bunatate.
7 poezii, 0 proze
Iulian Hermeziu
Deoarece biografiile le consider un fel de „blind date” cu trecutul, pentru a nu vă pierde răbdarea cu chestiuni ce le pot scrie și altii dupa ce mor, am să creionez succint câteva date despre mine: -născut in Bacău la data de 4 iulie 1980; -strămutat din Bacău la Bucuresti in interesul de a studia ceva; -am inhalat vreo patru ani de facultate de filosofie și jurnalism, fără licența-deci, nefinalizată. -actualmente mă prefac a ma juca de-a fotograful, graficianul (dtp-istul), web-adminul unor cluburi foarte cunoscute din Bucuresti. -mizez pe ideea de a ,,incepe” altă facultate insă sunt in dubii. -planuri de viitor: advertising. -vise: aș vrea sa fiu recitat la școala de copiii din cls. I-XIII, iar cei de a XII-a să-și dea duhul până invață comentariile pe-de-rost a poeziei macabre athomusciene.
10 poezii, 0 proze
Nicoleta niculcea
Cum am aparut? Nici eu nu-mi dau inca bine seama... Dar am vazut zambetul diminetii de august, si m-am multumit cu soarele. Nu m-am desprins nici acum de locul in care, copil fiind, stateam la cozi infernale, si cand ajungeam sa fiu rasplatita pentru rabdarea mea, o voce de Baba-Cloanta se auzea de dupa raft..."Copiilor, nu am voie sa le vand malai!" Strangeam banii, si vocea mamei imi rasuna a dreptate..."Da' ce? copiii nu mananca?". Facand intrecere cu timpul, am invatat ca mai am multe de invatat, dar nu m-am putut niciodata dezvata de "Jocul de-a cuvantul". Acum muncesc prin cuvant. Stiu ca il pot folosi si ma poate folosi. Magia acestuia,imi aseaza fantastic de repede elevii in banci, si aprinde felinare de curiozitate in ochisorii lor inocenti.
2 poezii, 0 proze
Vintilă Ivănceanu
Vintilă Ivănceanu (n. 26 decembrie 1940, București, d. 7 septembrie 2008, Essaouira, Maroc) a fost un scriitor, poet, eseist, regizor de teatru și editor de carte originar din România, care activase din 1970 în Austria. Este membru al grupului oniric din jurul lui Miron Radu Paraschivescu (împreună cu, printre alții, Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Virgil Mazilescu) de la mijlocul anilor 1960, pe care criticul Gabriel Dimisianu îl descrie astfel: „Era unul din copiii teribili ai mișcării literare a timpului, în bună companie cu Dumitru Țepeneag sau cu Virgil Mazilescu, tineri nonconformiști ca și el, rebeli, gesticulanți până la stridență, neocolind prilejurile de a se da în spectacol, atunci când se iveau, ba dimpotrivă, căutându-le și chiar provocându-le.” În Austria este considerat un reprezentant al postmodernismului vienez. Ivănceanu, care împreună cu soția, Heidi Dumreicher, a înființat editura Rhombus, a fost profesor asociat la "Institutul de Științe Teatrale" și la...
4 poezii, 0 proze
Henryk Sienkiewicz
Henryk Sienkiewicz (n. 5 mai 1846 Wola Okrzejska - d. 15 noiembrie, 1916 Vevey) romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai mari prozatori polonezi, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905. Sienkiewicz s-a născut la 5 mai 1846, în familia unui mic arendaș, care cultiva la copiii săi tradițiile cavalerești și patriotice, învățându-i pe de rost Cântecele istorice ale lui J.U. Niemcewicz înainte de a-i învăța să citească. Un unchi al tatălui slujise regelui Stanis³aw August, iar Kazimierz, fratele scriitorului, cade, la 1871,în războiul franco-prusian. Sienkiewicz nu a fost prea silitor la învățătură. Îl atrăgeau mai mult lecturile și portretele cavalerilor în armuri, care împodobeau o biserică în stil gotic de pe strada Œwiêtojañska, din Varșovia, pe care trecea zilnic spre gimnaziu. În anul 1865 părăsește școala, fără să-și susțină examenul de maturitate. O va face un an mai târziu, când își începe, tot la Varșovia, și studiile superioare, întîi la facultatea de...
11 poezii, 0 proze
Eugen Ionesco
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...
15 poezii, 0 proze
Tarus Ramona
clasa a12a,mate-info participanta la olimpiada nationala d lb romana 2008, si-am luat premiu special pentru originalitate ,corectitudine si creativitate recent (iunie 2009) am luat locul 1 la concursul de poezie "COPIII ROMANIEI CREEAZA" atat la etapa judeteana cat si la cea nationala laureata a concursului de poezie "Licart" 2009 laureata a concursului "Aripi deschise" cateva premii la Concursul de poezie "Lauda semintelor-celor de fata si-n veci tuturor ,Lucian Blaga", la sectiunea traduceri, poezie si desen yka_icssss@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
Elias Canetti
Elias Canetti (n. 25 iulie 1905, Ruse, Bulgaria – d. 14 august 1994 Zürich) a fost un scriitor evreu de origine bulgară, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură. Elias Canetti a fost fiul unui comerciant evreu din Rusciuc (astăzi Ruse). Strămoșii săi, evrei sefarzi, au fost expulzați din Spania în 1492. Inițial numele familiei fusese Cañete, după numele unui sat din Spania. Elias și-a petrecut anii copilăriei, între 1905 și 1911, în Rusciuk până când familia s-a strămutat in Anglia. În 1912, tatăl său a murit subit și, în același an, mama sa s-a mutat cu copiii la Viena. Canetti a învățat germana la insistențele mamei sale. Ea însăși i-a predat lecții de germană. Până atunci, Canetti vorbise ladino (limba maternă a mamei), bulgara, engleza și puțină franceză (pe ultimele două le studiase în anul petrecut în Anglia). Ulterior, familia s-a mutat întâi la Zürich (1916-1921) și apoi din 1924 în Germania, unde Canetti a absolvit liceul. Canetti s-a întors la Viena în 1924...
0 poezii, 0 proze
Suzanne Paradis
S-a născut la Quebec, în anul 1937. Este autoarea câtorva romane și a mai multor volume de poezie : La timp fericirea (1960), Pentru copiii morților (1964), Obrazul insultat (1970), Acolo era o dimineață (1972).
2 poezii, 0 proze
de-a copiii
de chiran corina
ma schimonosesc vorbind despre pisici... apoi iti fur trei zambete - pe care de altfel mi le-ai darui fara sa ceri nimic in schimb - le impletesc si le pastrez drept semn de carte intre paginile...
Joaca de-a copiii
de Robert-Catalin Barbu
De-aș avea acum o scară, O lumină și un cerc, Aș urca în vârful tâmplei Căutând ceva, un piept. De-ai avea în mâini o undă, O inimă și-un triunghi, Ai găsi în vârful frunții Sărutări cât un mănunchi....
de Andrada Ianosi
joaca asta de-a copiii are nedreptățile ei – nu știi niciodată când dispare interesul sunt atâtea păpuși pe lume... o să ne luăm camere separate fiecare cu alte jucării . oricum îți păsa prea puțin...
la litru
de Ștefan Petrea
când până și depărtarea o vom lăsa în urmă ne vom juca de-a copiii în țărâna gândurilor nemăturate sub firmamentul unui Cer prea jos sub ochii noștri vom crește mari atunci când ochii minților...
Tablou cu femeie
de Negru Vladimir
mă rostogolesc ca un linx peste nările tale de femeie rănita la șold și-am despuiat ochii vânzători de trupuri din prima clipă în care ne-am locuit spațiul vital cu săbii în loc de mângâieri...
