"cunosc drumul tutunului dar n-am ajuns mare mahăr" – 11560 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
Iosif Diac
Nu cunosc prea multe despre mine, dar doresc ceva de la mine. Nu sunt nimic in comparatie cu Totul dar ceva in comparatie cu nimicul.
4 poezii, 0 proze
dan ionut augustin
nu cunosc prea multe amanunte.
1 poezii, 0 proze
AEandreea enea
nici eu nu ma cunosc pe deplin...
24 poezii, 0 proze
DADobre Laurentiu Andrei
Nu ma cunosc destul de bine in cat sa ma descriu. Oglinda stie mai bine ca mine. Putin bolnav dar o sa-ti treaca intr-o joi pentru ca joi e curat lung si slab ca o lacrima.
10 poezii, 0 proze
FVFloriana Vîntdevară
Pe măsură ce învăț mai multe cunosc mai puține despre mine despre lume despre totul de neînțeles. Scriu, mă scriu, transcriu și transpun inconsistențele. dar cel puțin fac ceva.
96 poezii, 0 proze
MPMircea Popescu
Despre trasaturi morale..sa vb cei care ma cunosc.
7 poezii, 0 proze
Catana Laura
cetatean roman email: chika_1780@yahoo.it (pt cei ce ma cunosc si mai ales pt fostii colegi de scoala)
2 poezii, 0 proze
cunosc drumul tutunului dar n-am ajuns mare mahăr
de Ottilia Ardeleanu
eu am fumat în copilărie plantam lujere nu mă vedeam dintre ele la cules corbi creșteau din mâinile mele aripi până la coate capotul avea bustul smolit în coșare lanuri de foi mirosind înțepat...
Frida Kahlo
de Andrei Badea
Coyoacan. Mexico City. Strada era largă, construită înțelept, cu gândul la generațiile viitoare și la mașinile lor. Pomi tineri, munca unor horticultori ai unor timpuri mai apropiate, aruncau în ora...
Femeia cu pipă
de petre bucinschi
Nu am avut niciodată intenția să fumez cu ea, deși poate ar fi ceva interesant. Tentația dar mai ales curiozitatea, este mare. Umplu cu stângăcie pipa cu tutun, tutun depozitat de mine într-o cutiuță...
drumul de întoarcere
de Andrea Sofronie
săniile acestea repezi nu cunosc drumul ele coboară mânate de mâinile triste peste care s-au tras în fugă mănușile torțele aruncate în nori cheamă paznicii ascunși să le aprindă lumina păsările...
Infecție oculară
de Carmen Sorescu
îți răsfoiesc atingerile ca pe niște cărți poștale netrimise, uitate într-un sertar când nu înțeleg mă opresc și privesc fix în oglindă mai departe nu cunosc drumul dau ceasul înapoi, are o foaie...
5 noiembrie 1935
de Pablo Picasso
dar acidul clorhidric nu-și numără rănile pe spinarea migdalei care râde de privirile mânioase ale mulțimii și nu-și ține mintea înlănțuită decât pentru a-și bate și mai tare joc în fața oglinzii de...
Zi de toamna
de mic iulia vasilica(giulia)
Ziua!...si totusi liniste... Palete de culori tomnatice in jur. Cunosc drumul...am fost odata... Dar parca totusi e alt desen Inspirat dintr-o carte de povesti. Urcam tot mai sus pe drumul pietros,...
toamnă-n Copou
de Ioan Postolache-Doljești
merge domol pe Copou. până la tren e timp berechet. lasă-ți pașii în voie, cunosc drumul. nu-s frunze-n roire de vânt și nici cele pe care le simți sub picior,sunt amintirile tale Ioane. nu la anume...
Summer bodies
de Zavalic Antonia-Luiza
Când mă înghit când culc anotimpurile în aceste forme de inimi distilând zahărul din întuneric viața mi se risipește într-un ceas. Nu-mi cunosc drumul. Ochiul de rezistență dintre imaginea subtilă a...
Trezește-te, Poporul meu !
de Elisabeta Branoiu
Trezește-te, Poporul meu !... Nu vezi că drumul tău fără Dumnezeu e foarte greu ? Trezește-te, ridică-te de jos Ai in spate un trecut glorios. Ai un Mircea cel bătrân Ce a biruit cu crucea-n mână...