Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"cum ar fi să ai toate femeile"20352 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
41 rezultate
istorie

istorie

ColecțieRubrică22 texte

istoria, așa cum o văd eu

de sunet1

Matei VișniecMV

Matei Vișniec

AutorClasic

Matei Vișniec este născut în 1956 în România. Copilăria și-a petrecut-o la Rădăuți. Tatăl era contabil iar mama învățătoare. Familia sa a avut experiența dureroasă de a i se fi confiscat pamântul pe care-l deținea și îl lucra. De mic observă că trebuie să adopte la școala și mai târziu în viața activă o ideologie de care știa că nu este chiar așa de perfectă și de adevarată. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată realitatea, cum ar fi spus tatăl său contabil, între scriptic și faptic, va fi inspiratoarea multora din piesele sale. Din copilărie într-un oraș în genul acelora "în care nu se întâmplă nimic" cum spunea Minulescu i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolul circului în turneu la Rădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Îi va inspira ideea piesei Angajare de clovn Se mută apoi la București unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și...

54 poezii, 0 proze

CG

corina georgescu

AutorAtelier

Nu cred ca exista ceva care sa ma caracterizeze suficient si sa poata arata asa cum intr-adevar sunt, dar tot ce pot spune este ca lumea oricum ai fi tu te schimba!!Si daca ar fi sa continuii ce as mai putea spune este ca sunt din Alexndria si sudenta in anul IV la Facultatea de Litere din Pitesti.Din totdeauna am iubit literatura considerand-o oaza mea de liniste.

5 poezii, 0 proze

OS

Olteanu Marius Stefan

AutorAtelier

Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.

1 poezii, 0 proze

Afrodita PopescuAP

Afrodita Popescu

AutorAtelier

„Esența și viata nu pot fi văzute. Ele sunt cuprinse în lumina cerului. Lumina cerului nu poate fi văzută. Este cuprinsa în cei doi ochi” - Secretul florii de aur Amintiri, vise, reflecții - Carl Gustav Jung “Pe o stradă îngustă roțile căruțelor a doi țărani se încurcară între ele. În loc să urmeze cearta la care te-ai fi putut aștepta, fiecare murmură cu politețe reținută niște cuvinte care sunară în genul adukan atman și însemnau: “’deranj trecător, nici un suflet (individual)”. „Căci misiunea omului ar fi, din contră, să conștientizeze ceea ce provine și i se impune din inconștient, în loc să rămână neconștient de acest conținut sau identic cu el. În ambele cazuri, ar deveni infidel menirii sale de a crea conștiință. Pe cât putem discerne, unicul sens al existenței umane este să aprindă o lumină în tenebrele ființei ca atare. Este chiar de presupus că, după cum inconștientul acționează asupra noastră tot așa e și el influențat, la rândul lui de sporirea conștiinței noastre” Petre...

58 poezii, 0 proze

Clăpuci RaduCR

Clăpuci Radu

AutorAtelier

Medic rezident pediatrie, consultant Arpedia pt calitatea apei 29ani Vărsător scriu cam de 13 ani...cu tot cu pauze! Îmi plac Marin Sorescu si Johnny Raducanu. Când nu iubesc,mă chinui cu lucrurile efemere din lumea asta. "Nu contează ce ți se întâmplă, ci cum reacționezi la ce ți se întâmplă!"(H.Selye,1968) Cineva a zis odată: .. . Muncește ca și cum nu ai avea nevoie de bani. Iubește ca și când nimeni nu te-a făcut vreodată să suferi. Dansează ca și când nimeni nu te vede. Cântă de parcă nu te-ar auzi nimeni. Traiește ca și când Paradisul ar fi pe pământ !

36 poezii, 0 proze

Melinte Liviu ConstantinMC

Melinte Liviu Constantin

AutorAtelier

Scriitor obscur , scurt si la obiect ,filosofez. Daca ar fi sa spun ceva despre mine e ca si cum as spune ca totul este nimic si nimicul este tot , pana la urma un paradox.

1 poezii, 0 proze

Sandrina-Ramona IlieSI

Sandrina-Ramona Ilie

AutorAtelier

Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho

103 poezii, 0 proze

Edoardo SanguinetiES

Edoardo Sanguineti

AutorClasic

S-a născut la Genova la 9 decembrie 1930. A studiat la Universitatea din Torino, unde și-a început apoi cariera universitară ca docent de literatură italiană; după un interval petrecut la Universitatea din Salerno, în prezent este profesor la Universitatea din Genova. Alături de Giulani este teoreticianul cel mai avizat al grupării poetice I Novissimi și în general unul din fermenții ideologici cei mai vii al mișcării culturale mai largi, reprezentate de „gruppo '63”. A colaborat și colaborează la numeroase reviste și jurnale. În 1969 a scos la editura Einaudi antologia Poesia italiana del Novecento, stârnind multe polemici și discuții. Activitatea sa de ideolog și de critic i-a dat, cum se întâmplă de obicei, o autoritate mai mare decât aceea de poet, romancier și dramaturg. Studiile sale critice și teoretice au apărut în diferite volume cum ar fi: Interpretazione di Malebolge (1961); Tra liberty e crepuscolarismo (1961); Tre studi danteschi (1961); Alberto Moravia (1962); Ideologia...

2 poezii, 0 proze

FO

Felicia Mariana Orban

AutorAtelier

"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...

91 poezii, 0 proze

Ștefan IoanidȘI

Ștefan Ioanid

AutorClasic

S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...

1 poezii, 0 proze

cum ar fi să ai toate femeile

de Adam Rares-Andrei

nu știu cine mama dracului ne-a pus în linie dreaptă ca păpușile cu urechea la pământ să-mi dea cineva o țigară o șansă să am toate femeile pentru brunete am un plan pentru blonde două deja mă vad cu...

PoezieAtelier

le pacte des loups

de emilian valeriu pal

depresie o să vină o zi cînd n-o să mai pot atunci o să urlu o să plâng o să rag o să transform toate femeile în cățele bărbații în cârlige de măcelărie apoi o să mai urlu puțin de mic am crescut...

ProzăAtelier

sămânța

de Mihaela Rascu

- E doar un vaccin, râse Thora, ce prostie pe capul tău! - Nu poți înțelege! Lasă-mă! Când o să porți și tu Sămânța, mai discutăm! Thora o privi pe prietena ei, contrariată. Ce atâta secrete? Ce...

ProzăAtelier

Pentru cine sa fiu frumoasa?

de Varvara Ana Iuliana

Am trimis zilele trecute un email la Dove in care ii intrebam cum pot sa ajung model pentru produsele lor. N-am inebunit. Nu acum. Dar indrazneala... Mai mult din razbunare. Nu sunt un om bun. Ma...

EseuAtelier

Uns cu toate alifiile. Prostiuțe

de george geafir

Încă din prima zi de lucru, ca premier proaspăt uns și ca premier ce se respectă, tuns, ras și frezat, pomădat, curățat meticulos în nas și în urechi, parfumat, la propriu și la figurat, și pus la...

ProzăAtelier

Ia reclama-nfuriata, neamule!

de Razvan Dragoi

Cum ar fi sa traim o zi dupa reclame? O singura zi, ne trezim dimineata, ne spalam frumos pe creieras si incepem sa credem –aproape religios- in tot ceea ce ni se prezinta la rubricile de publicitate...

ProzăAtelier

Petru și Pavel - partea a doua

de petre bucinschi

- Ascultă, cineva trebuie să spele vasele, eu am gătit, fă și tu ceva, bani în casă nu aduci, ifose, pretenții ai, ciocu ’mic, dacă nu… - Dacă nu, ce? întrebă Silvia pe un ton nervos. - Nu îi mai dau...

ProzăAtelier

Stăpână pe timpul meu liber 4

de nonciu dragos

Nu era decât o mașină de tăiat iarba, dar îmi trezea atâtea amintiri încât chiar îmi era plăcut să-mi fac munca. Ca un tractoraș micuț purtat de un om mare, mă zgâlțâia în toate felurile. Mă și văd...

ProzăAtelier

Biletul de trimitere

de Emma Greceanu

A mers în urma ei, lăsând-o să hotărască singură unde anume se va opri. Nu îi auzise vocea, a simțit totuși stânjeneală în gesturile ei, în felul cum își strângea paltonul, cum înainta spre interior...

ProzăAtelier