"crapa de poti" – 8618 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
Mircea Popovici
Mircea Popovici (n. 21 aprilie 1923, București) a fost unul dintre primii poeți din grupul literar “Albatros” și din mișcarea bucureșteană postavangardistă a deceniului al cincilea din secolul XX. "A frecventat, la indemnul prietenului sau Constant Tonegaru, cenaclul "Sburatorul" al lui E. Lovinescu, unde a citit in citeva rinduri. Lupta apoi in cel de al doilea razboi, ca ofiter. Debutul este inlesnit de premiul pe care i-l acorda, lui si lui Geo Dumitrescu, Fundatia "Regele Mihai I". Nu-i de colo, daca tinem cont ca din juriu faceau parte Tudor Vianu, Perpessicius, Camil Petrescu, Vladimir Streinu, Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Ion Biberi si Petru Comarnescu. Cartea, aparuta in 1946, s-a numit Izobare si l-a inscris pe Mircea Popovici printre reprezentantii generatiei care ulterior a fost numita "a razboiului". Alaturi de Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Mihail Crama, Ben Corlaciu si de alti scriitori grupati in jurul revistei "Albatros", el a adus...
3 poezii, 0 proze
VTVirgil Treboniu
Virgil Treboniu (n. 23 aprilie 1907, București, d. ?) a fost un poet și eseist român. A condus cenaclul Adonis și colecția Adonis, în care s-au afirmat, printre alții, Alexandru Lungu, Mihail Crama, Mihu Dragomir, Paul Bărbulescu, Constantin Salcia. Paul Bărbulescu a realizat în 1945 un Scurt comentariu critic la poezia lui Virgil Treboniu. Opere * Legea poeziei pure, Editura Națională, 1930 (eseu/critică, în colaborare cu Grigore Ancu) * Amorul în noapte, Editura Națională, 1930 (poemă, în colaborare cu Grigore Ancu) * Pygmalion: Poem, Colecția Adonis, București, 1930 * Ars poetica, Tipografia Bucovina, București, 1931 (în colaborare cu Grigore Ancu) * Esodul, Tip. Muscanu, București, 1931 (poemă, în colaborare cu Grigore Ancu) * Sunet de bronz: Poem în XXII de efigii, Editura Revista \"Raze poetice\", București, 1933 * Cortegiul plin de sărbătoare: Poeme în metru antic, Tip. Muscanu, București, 1936 * Au doborât un uriaș, Tip. Muscanu, București, 1936 * Ceasul de amiază, Tip....
1 poezii, 0 proze
Pica Valentin
Dacă, pentru o clipă Dumnezeu ar uita că nu sunt decât o paiată de cârpă si mi-ar oferi o alta bucată de viată, fără îndoială că n-as spune tot ceea ce gândesc, dar m-as gândi la tot ceea ce spun.
1 poezii, 0 proze
ICIoana Crăciunescu
Ioana Crăciunescu (n. 13 noiembrie 1950) este o actriță și poetă română. Opere * Duminica absentă, Cartea Românească, București, 1980 * Supa de ceapă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981 * Iarna clinică, Cartea Românească, București, 1983 * Mașinăria cu aburi, Editura Eminescu, București, 1984 * Creștet și gheare, Cartea Românească, București, 1998 * Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007
6 poezii, 0 proze
MCMaria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
corneliu zegrean
Sunt prea bătrân ca să fiu tânăr, Sunt tânăr ca să fiu bătrân, Am dus și încă port pe umăr Ce mi-a fost dat, pe ce-s stăpân. M-am născut la 24 Octombrie l934, într-un sat, parcă uitat și de Dumnezeu, dispus între cetățile Ungurașului și Ciceului, despre care și istoricii au uitat să mai vorbească, la vreo 3-4 km. distanță de confluența Someșului Mic cu Someșul cel « buclucaș », satul Nireș, pe care eu nu o să-l uit și după care mi-am luat și pseodonimul : « nireșeanul » . Școala primară ? Mai mult prin grădina popii, Cu multe straturi de ceapă, Am plivit scaii cu mâna, Rareori cu câte-o sapă. Celelalte cursuri le-am terminat la Dej, Cluj și Oradea, unde am absolvit o Școală de Ofițeri de Administrație și Finanțe, în 1956, cu gradul –Locotenent. Mi-am definitivat studiile militare la Academia de Inalte Studii Militare iar cele civile la Academia de Studii Economice, București. Ca militar de carieră, am parcurs toate erarhiile de grade și de funcții până la gradul de general. În 1994 am...
131 poezii, 0 proze
GCGheorghe Chivu
Gheorghe Chivu (2 decembrie 1912, Chirnogeni, județul Constanța - 2 octombrie 1986, Sighetu Marmației, județul Maramureș) este un poet. Este fiul Dumitrei (născută Panduru) și al lui Dobre Chivu, țărani. Urmează, între 1926 și 1934, Seminarul Teologic la Constanța, Dorohoi, Galați. A absolvit Academia de Arte Frumoase din București (1934-1940), secția pictură, unde a fost elevul lui Camil Ressu. S-a specializat în pictură religioasă în Italia (1937). A funcționat ca desenator tehnic la Subsecretariatul de Stat al Aerului (1943-1944), profesor de desen la Medgidia (1945-1946), Oradea, Șimleu Silvaniei (1946-1948), Sighetu Marmației (1948-1974). A debutat în revista „Claviaturi" din Brașov, în 1944. În 1946 primește, alături de Mihail Crama, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundațiilor Regale, pentru volumul Zumbe, care nu va fi tipărit decât în 1966. A colaborat la revistele transilvănene „Steaua", „Tribuna", „Familia", dar și la „Tomis", „Arta", „România literară" etc. Semnificativ este...
1 poezii, 0 proze
MCMihail Crama
(pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad) s-a născut la 01 ianuarie 1923 s-a stins din viață la data de 16 aprilie 1994 Mihail Crama (1923-1994) este cunoscutul premiant al Fundatiilor Regale (Decor penitent, 1947) si al Academiei Romane, Premiul Mihai Eminescu pentru antologia Imparatia de seara, 1979, care include volumele de versuri aparute anterior: Decor penitent, 1947, Dincolo de cuvinte, 1967, Determinari, 1970, Codice, 1974, Ianuarii, 1976 si ciclul inedit Decor penitent II, volum reeditat si in editie bilingva (The realm of dusk, 1984). Publica, de asemenea, volumele de versuri: Trecerea, 1981, Dogma, 1984 (Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1985), Intrarea in legenda, 1990. Postum, ii apar volumele Copil la Curtile Romane, in anul 1995, si Cina cea mare, in 1998. Poetul a fost si autor al unor romane de inspiratie autobiografica, Singuratatea din urma, 1986, si Calator spre portile asfintitului, scris intre 8 aprilie 1988 si 4 decembrie 1991, ramas pina astazi...
8 poezii, 0 proze
Nicolae Serban
îți este foarte dor! mosorul taie in femeia pe care n-o mai iubești decât cu tălpile picioarelor. când calci pe nisip întodeauna îți rămâne întipărită iubirea. auzi cum creapă catepeteasma! din Iad nu se poate auzi nici o aripă de inger,doar o crăpătura din catepeteasma,din care din când in când câte unul ,din noi își scuipă păcatele, îngropate intr-un popă păcătos.
69 poezii, 0 proze
crapa de poti
de Marius Chindris
Crapa de poti tu moarte, prea neputincioasa in a ma ucide, ca m-am desprins de soarte si de lucruri triste, insipide; I-ati mana rece de pe crestetu-mi fierbinte, da-mi inapoi lumina si ma tine minte...
Lumină din Lumină
de Sorana Petrescu Felicia
Din memoria picăturii rătăcite în nor Coboară îngerul, de jos în sus, în zbor, Cu tainele lui, întruchipându-mi-le toate, Ca în oglindă fiindu-mi visele furate Căzându-ne greu înspre clipa de apoi, O...
în loc de soare personal
de Adriana Giurcă
știu că sunt spasmele astea sevrajul dimineții ai tot zece degete si nu e nimic de atins nimeni acolo care să-ți arate o constantă o constantă pe viață a ta se tace atât în spatele tău în fața ta...
Medic de țară (4)
de Balcan Ana
Elvira, sătulă de singurătate și de bârfele din sat, a tot căutat să se mărite.Sunt o mulțime de bărbați singuri în comună, mai mult sau mai puțin serioși, mai mult, mai puțin sau chiar foarte puțin...
Văduva strigoilor
de Ioan Silvan
La începutul iernii, la casa Sogiei apăru un fenomen ciudat. Zeci de câini uriași, albi, negri ori gălbui cu pete, îi bântuiau gospodăria. -Când se lasă întunericul, vin pe toate cărările! se plângea...
Spre necunoscut. Capitolul IX
de nicolae tomescu
În anul acela Victoria nu s-a mai dus la școală în Sibiu. Imediat după Sfânta Maria s-au auzit grozăvii. Armata română a ajuns la Sibiu. A trecut apoi de Sibiu până aproape de Orlat. Unii spuneau că...
Spre necunoscut fragment
de nicolae tomescu
În anul acela Victoria nu s-a mai dus la școală în Sibiu. Imediat după Sfânta Maria s-au auzit grozăvii. Armata română a ajuns la Sibiu. A trecut apoi de Sibiu până aproape de Orlat. Unii spuneau că...
Ședința de spiritism
de ion untaru
Trecuse de ora două când maistrul Aldea observă că Stamate căruia tot atelierul îi spunea Păcălici își lăsă strungul să meargă în gol și ieși în curtea interioară. Mai făcuse el și în alte nopți la...
Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop - 5
de marin badea
Satul nostru are fântâni, cam câte una la fiecare răspântie. Răspântia asta e un loc unde se întâlnesc străzile și se ceartă. Tot acolo se opresc și oamenii și rămân pe gânduri, atunci când nu știu...
Dacă e marți, e zi de tîrg
de CRETU IOAN
Dacă e marți, e zi de tîrg Duce spre Sagna drumul acela. În fiecare zi de marți, grămadă de căruțe dau năvală pe drumeagul prost asfaltat. Cară în coșul atelajului purcei, scroafe sau porcalani buni...