"concentrată pledoarie pentru poezie" – 5604 rezultate
0.04 secundeMeilisearchcorneliapaviliuc
caracteristici:fire melancolica,concentrata pe constientizarea valorilor spirituale umane.
3 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Alfred de Vigny
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea. El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor. Scrieri 1822: Poeme ("Poèmes"); 1824: Éloa ("Éloa"); 1826: Poeme antice și moderne ("Poèmes antiques et modernes"); 1826: 5 martie ("Cinq-Mars"); 1832: Stello ("Stello"); 1835: Chattertron ("Chattertron"); 1844: Muntele Măslinilor. Casa poporului ("Le Mont des Oliviers. La Maison du berger"); 1864: Mânia lui Samson ("La colère de Samson"); 1864:...
1 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
Eschil
Eschil (525 î.Hr.—456 î.Hr.; greacă: Αἰσχύλος) s-a născut la Elefsina în anul 525 î.e.n. Tatăl său se numea Ephorion și era descendent dintr-o familie nobilă și înstărită. A participat la Bătălia de la Marathon (490 î.Hr.) și Salamina (480 î.Hr.) împotriva perșilor, unde a dat dovadă de curaj și devotament. Este supranumit \"părintele tragediei universale\". Tragediile lui Eschil prezintă conflicte puternice, bazate pe subiecte simple și concentrate, realizate într-un ton grav, iar eroii se află în luptă cu destinul, manifestat prin intermediul zeilor. Eschil a considerat drama (tragedia) un instrument de propagandă națională, o modalitate capabilă să trezească spectatorilor sentimente de care el însuși era profund animat: dragostea de patrie, cultul virtuții, supunerea față de zei. Eschil a introdus al doilea actor și a restrâns partea lirică în favoarea celei dramatice. A scris peste 90 de piese din care s-au păstrat doar 7: trilogia...
1 poezii, 0 proze
Max Jacob
Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.
5 poezii, 0 proze
Ion Călugăru
Ion Călugăru, pseudonimul lui Ștrul Leiba Croitoru, (n. 14 februarie 1902, Dorohoi - d. 22 mai 1956, București) a fost un prozator, romancier, dramaturg și gazetar român de origine evreiască. Studii primare la Dorohoi, studii liceale la liceul Matei Basarab din București pe care nu-l termină, în ciuda sprijinului acordat de profesorul de latină, Eugen Lovinescu. Este coleg de liceu cu Sașa Pană. A scris în revistele avangardiste, precum Contimporanul, unu, Integral, dar a colaborat și la revista lui Nae Ionescu, Cuvântul, unde se împrietenește cu Mihail Sebastian. A debutat cu o culegere de povestiri umoristice, Caii lui Cibicioc. Publică ulterior două cărți de proză în spiritul avangardismului, Paradisul statistic și Abecedar de povestiri populare. După 1930 însă, se concentrează în proză asupra reprezentarea literală a mișcărilor sociale, mizeria maselor, huzurul și intrigile din lumea marelui capital și lupta clasei muncitoare. În ultimii săi ani de viață, scrie și piese de teatru...
1 poezii, 0 proze
concentrată pledoarie pentru poezie
de FLOARE PETROV
versul cu mână de oțel și mănușă de catifea dă la o parte vălul timpului întunecat este mecanismul care pune în mișcare emoția, care acoperă tăcerea și umbra cu lumina diafană. poezia, reprezentarea...
despre dragoste și iubire-2
de viorel gongu
Așa cum fecioria și castitatea nu însemnau mare lucru în Tahiti, stare de fapt existentă până la apariția misionarlor, în India practicile sexuale de tot felul nu au fost interzise până la apariția,...
Nedemonstrarea lipsei lui Dumnezeu
de Cucu Constantin
Există o formulare a credincioșilor care trece adesea ca argument în dezbaterea cu un ateu "nu poți demonstra că nu există dumnezeu". Există însă câteva probleme aici. În primul rând nici inexistența...
Pledoarie pentru neinteresant
de Bogdan Chirica
PLEDOARIE PENTRU NEINTERESANT Bogdan Chirica (Bachus) Probabil ca a vorbi fara a spune nimic a devenit ceva obisnuit. Ma infioara insa acest joc de-a autoiluzionarea in care criteriile de valoare au...
Melania Cuc, povestea unui Graal personal
de Fluerașu Petre
Melania Cuc este o scriitoare complexă, care reușește să-și suprindă cititorii prin diversitatea stilurilor abordate. Fără să evite subiecte tabu, ea descoperă o multitudine de valențe, antrenându-i...
Nebunul sinucis
de Laura Niculae
Mergând pe filonul culianesc de “executor testamentar” al operelor eliadiene, l-am putea numi pe Antonin Artaud “executorul raționalității“ lui van Gogh. Apărută în 1947 și premiată în ultimul an de...
locus regit actum
de nica mădălina
Oricum le-ai privi, prin lupa oricărei dialectici, fie ca dimensiuni fenomenologice ale sensibilității sau ca numene, fie ca vorbe sau realități, timpul și spațiul nu te lasă rece. Despre timp numai...
Cercul lui Monge
de Nicolae Diaconescu
05.02.2008 Cercul lui Monge În adolescență când mă apuca mâncărimea în urechea stângă, degrabă îmi puneam picioarele pe după gât, mă propteam în mâini iar cu degetul mare de la piciorul drept îmi...
Urme de dragoste
de Marian Malciu
După ce s-au spălat, au trecut în bucătărie să mănânce. Înfățișarea acestei încăperi i-a umplut de groază până și pe ei, cei care începuseră dezmățul aici, printre farfurii și pahare, ulcele și...
Ziua Unității Germane
de Anton Potche
Tag der Deutschen Einheit – Ziua Unității Germane, o zi de sărbătoare națională fără motive de incertitudine sau chiar umbre de nemulțumiri. Așa s-ar putea crede cu privirea de afară. Cine urmărește...
Lumină concentrată
de razvan rachieriu
1.Lacrimile impregnând nefiindul, au consistențe funerare, căci posesorii lor își duc mormântul ambulant prin viața viscerală și sepulcrală. 2.Direcția vieții și-o alege fiecare, valorificând...
dans de culori
de Diana Alexandrescu
Privindu-ma concentrata-n oglinda, Tematoare observ ochii tai negri Rasarind nebun din verdele meu, sub arcada Imi canti un salbatic concert de viori. Mi-am strapuns palmele Sangeriu cautandu-te,...
Tu ești biblioteca mea
de G Gabriel Petru Băețan
toată informația din univers concentrată într-o singură inimă... în paginile pielii tale sunt arhivați toți clasicii alfabetul orbilor și biblia nefericiților... tu ești biblioteca mea recitită la...
