"ce mult s-a schimbat…" – 21327 rezultate
0.03 secundeMeilisearchprimul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
JSJaroslav Seifert
Jaroslav Seifert (n. 23 septembrie 1901, Praga - d. 10 ianuarie 1986, Praga) este un scriitor, poet și jurnalist ceh, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1984. S-a născut odată cu secolul 20, iar opera sa este reprezentativă pentru acest secol marcat de războaie pustiitoare și elanuri reînviate, de regimuri totalitare și mișcări de rezistență, de răsturnări politice ce au schimbat fața lumii. Jaroslav Seifert intră de tânăr în Partidul comunist cehoslovac: editează jurnale (Rovnost, Srsatec, Reflektor), pune bazele mișcării artistice Devìtsill și, la numai 20 de ani, încredințează tiparului prima sa culegere de poeme. ,,El este în poezie - se scria la debutul său - cam ce a fost în pictură vameșul Rousseau". În scurt timp devine unul din liderii avangardei cehoslovace. Nu peste mult, însă, această calitate avea să-i fie contestată, ca urmare a excluderii sale din partid, după ce semnase un manifest împotriva tendințelor de bolșevizare a Partidului comunist cehoslovac....
1 poezii, 0 proze
ATAndrei Trifas
Public aceste poezii, nu spre a mă lăuda, ci pentru a schimba puțin lumea, prin schimbarea propriei persoane. La vârsta adolescenței, ori poate mai devreme, cu siguranță, mulți au încercat să scrie, unora le-a priit și au aprofundat, alții s-au îndreptat spre alte domenii. Nu știu în ce măsură aceste însemnări vă vor bucura privirea, mie îmi rămâne datoria de a încerca.
32 poezii, 0 proze
DBDon Pedro Calderon de la Barca
DON PEDRO CALDERÓN DE LA BARCA (1601-1681) Don Pedro Calderon de la Barca s-a născut la Madrid, în 1601. Tatăl său a fost, Don Diego, descendent al unei familii de nobili. Se pare că numele lui de familie vine de la unul dintre strămoșii săi, ce părea să se fi născut mort, apoi conform obiceiului vremurilor, a fost pus în apă fierbinte, pentru a verifica dacă este cu adevărat fără viață, apoi la contactul cu apa cu temperatură ridicată, a izbucnit în primul lui scâncet. În 1625 s- a înrolat sub steagul Ducelui de Alba, mergând în Flandra și în Italia, în primul rând, în Flandra trebuie să-i fi fost plăcută șederea, pentru ca multe personaje din dramele sale sunt flamande și de asemenea, datorită nobilei sale mame, dona Ana Maria Henao, care era de origine flamandă. Din păcate campaniile militare la care a luat parte nu au fost glorioase și de aceea nu sunt menționate de Don Pedro în niciuna din operele sale. În schimb, în viața sa academică a fost mai mult decât genial: tatăl său,...
1 poezii, 0 proze
AFAna Finta
Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.
22 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Sudu ionut
Sensibil, orgolios, irascibil si in acelasi timp simpatic, astea sunt cuvintele cu care mas putea sa ma descriu. caracterul meu ushor schimbator nu stiu daca este rezultatul astrelor sau al societatii in care traiesc, stiu sigur ca oricum as fii mereu voi fi iubit de cineva. ceea ce am putut afla pana la aceasta enigmatica varsta de 18 ani este ca in viata ceea ce iti trebuie cel mai mult este curajul, ca de multe ori trebuie sa imi cer si scuze, ca vorbele bune trebuie spuse atunci cand trebuie, si ca cea mai buna arma impotriva oamenilor rai este indiferenta. sunt crescut in cea mai reprezentativa familie din romania, cu bunici la tara, care din pacate s-au sins prea repde, dar suficient de tarziu incat sa nu imi fi trezit respectul si pasiunea pentru tot ceea ce reprezinta autenticitate si folclor. in ceea ce preiveste studiile, in prezent, sunt elev al "Colegiului National Gh. Munteanu- Murgoci" Braila.
1 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
ce mult s-a schimbat…
de Ștefania Pușcalãu
ți-am spus la telefon că zbor spre Amsterdam și ai plâns nu mai sunt o copilă, draga mea * aici sunt burlaci concubine și curve duhnind a bere și-a iarbă fete de vârsta mea dansează pentru cine le...
Da!
de Anca Ciobanu
-Hei! Era el care o văzuse ca prin vis.A lovit-o ușor cu mâna făcută pumn peste umărul gol. -Hei! I-a răspuns ea cu gura puțin întredeschisă.Avea buzele uscate cu toate că temperatura era pentru...
Tacere de mormant
de Marcu Costel Claudiu
In soapta vantul suiera Eu il aud estompat. Tiptil traiesc o ora de liniste. O ora sau mult, mult mai mult, Caci ceasul face doar „tac” si ma-nseala. A obosit si el sa tot masoare timpul Iar eu sa...
Suflet trist
de ionescu maria
Suflet neinteles, neascultat, De ce ai fost atat de impovarat? Ai umblat si ai tot umblat … Oameni buni sa faci ai incercat! Rugaciuni ai spus si ai plecat … Pace-n urma ai vrut sa lasi dar ai uitat...
Argintu' viu- poezie pentru copii
de Adria Martin
Argintu' viu Mami parca s-a schimbat. Are alta papusica, Mi-amintesc ca altadat' Eu eram "papusa mica". Bebelusul asta stii, Ma cam scoate din sarite. Parca nu mai sunt copii! Doar c-au nume...
Arou
de Radu Macovei
Dimineața… Soarele blând îmi mângâie ochii abia deschiși. E doar ora opt dar e foarte cald. Mă uit la termometru: 27 de grade, dar umiditatea din aer împinge temperatura la 33. Cel puțin așa o simt...
povestea culorilor istoria unei inițieri
de angela spinei
I noapte Într-o noapte un elefant cu sufletul alb m-a chemat la plimbare prin grădina lumii. Am acceptat cu inima strânsă. Dar nu a durat mult că m-am împiedicat de un fir de viață și mi-a spus că...
Etranger
de Radu Vasile
Se desfasoara un spatiu efemer, Un loc ciudat si “etranger”*, Dar ce este cu aceasta adunare? Ce este cu acest loc plin de rumoare… Totul se ascunde dupa fatada, Intr-o institutie de dovada, Este...
În căutarea efemerei clipe
de Marian Malciu
În fiecare an, în timpul concediului de odihnă ori cu ocazia unei mari sărbători religioase, de Sfintele Paști ori de Crăciun, Fănel mergea acasă la părinți pentru două sau trei zile. După ce s-a...