"ce bine era cand locuiam in mama" – 21331 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Culidiuc Andrei
Nu sunt perfect,nici nu vreau, nici nu pot…Sunt incapatanat si imi place asa cum sunt… Si daca nu`ti convine eu n`am sa plang ! Ma Urasti? Problema Ta. Ma Copiezi? Nu`mi Ajungi Nici Pana La Picioare. Ma Iubesti? Ce Bine.Si Eu Pe Tine… Un Sfat? Nu Te Lua De Viata Mea. te-am Amagit? ScZ.N`a Fost Cu Intentzie. te-am Insultat? Foarte Bine.Meritai. te-am Jignit Cand Nu Era cazu? Iarta`ma… Ma Invidiezi? Incearca Sa Fi Mai Bun…Ce Te Intereseaza? Ai Zis Ce`ai Vrut? O Sa Si Ascultzi Ce Nu Vrei. Ca Sa te Multzumec? N`o Sa Ma Schimb Never` Rau? Cu Cine Merita. Tzi-am Zis Ca Te Iubesc? Am Fost Sincer… Bunul Meu Simtz? Depinde De Al Tau…. Copilaros? Da.Pentru Ca Asha Vreau. Matur? Cand Vreau. Prietenii Mei? Cei Mai Tari Oameni.Vrei Sa`mi Fi Prieten? Demonstreaza Ca Meritzi… Te Urasc? mi-ai Dat Motive. Ignoranta? Cand Nu Vreau Sa Vorbesc Cu Tine...
3 poezii, 0 proze
Berinde Ovidiu
Mă numesc Berinde Ovidiu,născut acum 29 de ani în orașul ce urmă să fie simbol al Revoluției din 89,oraș al florilor sau mai numit orașul de pe Bega.A fost într-o zi de marți,pe data de 13,tocmai de aceea ,făcând haz de necaz,spun mai mereu că m-am născut într-o zi cu șase ceasuri rele și nu trei.Totuși,nu sunt deloc superstițios ,iar numărul 13 mi-a adus de cele mai multe ori noroc. Încă de mic,din clasele primare am fost atras de materiile umaniste,în defavoarea celor reale,pe care le găseam foarte complicate ,și greu de a le deslus””taina”.Dacă mai ține bine minte,era în clasa a patra,moment deciziv,când a trebuit să particip la un concurs de poezie pe oraș.Atunci mi-am încercat așa zisul talent pentru prima oară,scriind o poezie ,după puterile mele,despr flori.A fost apreciată ,câștigând chiar un loc doi,și am fost încurajat de către doamnă învățătoare să continui.Unele poezii din această perioadă ,cam puține la număr însă,le mai păstrez și astăzi,că o amintire a copilăriei și de...
22 poezii, 0 proze
poate nu mai pot sa-l readuc la fforma initiala
La arderea hanului Sf Gheorghe din Bucuresti Sfantu Gheorghe, acest han mare Era mai bine sa nu fi fost Decat s-aduca la fiecare Nadejdi desarte de adapost. Ce pote zidul! Ce pote omul! Dupa cuvantul proorocesc: Cand o cetate n-o pazi Domnul Desarta li-i truda cati o pazesc.
4 poezii, 0 proze
Evie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
ciofu
M-am născut în Iasi, pe data de 30 Decembrie 1984. Era o iarnă foarte grea cu troiene cît casa. Am fost cel mai frumos cadou de sărbători fiind primul nepot al familiei. Am crescut la bunici si mi-a prins foarte bine deoarece am fost educat in spiritul religios. Am urmat Școala Generală Tomești și am fost unul dintre cei mai cunoscuti elevi datorită activităților mele. Pînă în clasa a 9-a am fost cel mai mic de statură din clasă. Diriginta imi spunea "drăgălas". După ce am luat Capacitatea am dat la "Seminar". Am intrat la Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" pentru că seminarul nu "m-a vrut". În perioada liceului am participat la revista școlii cu diverse materiale. La începutul clasei a 12-a am facut o poznă incredibila. Am fotografiat-o pe doamna dirigintă în momentul in care îi trăgea o palmă unui coleg. Mi-a luat aparatul,dar mi l-a dat înapoi. La sfîrsitul liceului i-am dat poza de frică să nu mă lase corigent. Îmi aduc aminte de o întîmplare cu diriga cînd a cazut din maxi-taxi ....
1 poezii, 0 proze
george robu
ghinion..........de ce? pt ca inca nu m-am gandit sa fac lucrul asta pana acum.dar incerc......cum? veti vedea.......m-am nascut intr-o zi de primavara era 8 aprilie toate mi-au mers bine de la nastere pana la primele suferinte si esecuri sentimentale inasa am trecut peste asta si iata-ma scriind aici
1 poezii, 0 proze
Chironeț Veaceslav Petru
Studii superioare, absolvent al Colegiului Colegic din Chișinău, al Universității Tehnice din Moldova. "Am debutat, mai bine zis am descoperit aptitudinile mele literare în timpul studiilor la Colegiu, nu mai țin minte anul, poate era 1999, poate 2000, undeva pe atunci, apăru în carnetul meu de notițe o poezioară, cam șchioapă, cam fără sfârșit (tendință ce o au toate creațiile mele literare), ulterior muza mă vizita doar în urma unor noi impresii. Pe moment mai practic și un serviciu de rutină, ce nu prea favorizează prolificitatea literară. Cam atât!"
14 poezii, 0 proze
Andrei Zotinca
Numele meu este Andrei, m-am nascut in 1988 8 Iunie, in Bucuresti. La sfarsitul primului semestru din clasa a 2-a, m-am mutat (la decizia parintilor desigur) in Baia Mare, orasul unde locuiesc si acum. Pot sa zic ca pana pe la varsta de... 16 - 17 ani, am fost un om normal. De curand, parca as fii intr-o astenie cronica si continua de primavara, vara, iarna, toamna; Totul ce era 'realitate' pana acum... a devenit ca o proiectie cu subiect anost si in direct a vietii pe care nu o mai simt. Aiurea. Sunt deschis la discutii oricine doreste sa poarte o discutie, sa ma cunoasca, sa imi reproseze ceva sau sa ma trimita la origini... este bine venit sa ma contacteze pe ID-ul de Yahoo! Messenger: o_detch_o@yahoo.com
2 poezii, 0 proze
Cirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
ce bine era cand locuiam in mama
de Ion Nimerencu
ce bine era cand locuiam in mama nu stiam de nimeni si nimic traiam fericit n-aveam griji pentru zilele ce aveau sa vina dar de cand s-a lepadat de mine de trei ori fara nici o remuscare de cand m-a...
aceeași barcă trecând printre nori
de Dana Banu
cameră cu vedere spre parc tic-tac spuse orbul înjurând apoi soarele printre dinți orașul acesta are o singură fereastră nu e a mea și nici nu mi-o doresc bărbați firavi trec prin lumină nu sunt ai...
Þara unde se scot castanele din foc
de andrea ghita
Prin geam văd fuioarele de fum ce se ridică din grădinile unde gospodarii au dat foc grămezilor de frunze căzute. Amurgul încă arămiu e tot mai pâclos. Începe anotimpul castanelor coapte. Îmi place...
Nu am încredere în mama
de Ruxandra Magdalena Manea
În spatele blocului, într-o grădiniță cu straturi de ceapă, morcovi și salate crețe, bătutul covoarelor pocnește regulat. Sparge aerul. Sus, la etaj, primește ecou. Loviturile în covor se întețesc...
Mutant?
de Alex Bacall
S-a întâmplat în casa bunicii mele. O casă mare, luminoasă, cu grădină, în apropierea Fluviului. Fluviul avea ape nămoloase care, înainte de a ajunge aici colectaseră o multime de ingrediente...
Forma dinăuntrul pietrei
de corui mihai george
Mi se întâmplă aceasta uneori, atunci când deschid calculatorul și documentul word apare gol goluț. Îmi place senzația asta de virginitate absolut seducătoare a paginii goale, complet nescrise încă....
Un poliglot
de Nicolae Diaconescu
Un poliglot Orice asemănare cu persoane din realitate este întâmplătoare Trecuse ceva vreme și îl uitasem pe Rică, (vezi prețul prieteniei) mai précis nu mă mai gândeam cum putuse să-mi facă o...
un timp de iubit
de Roxana Sonea
Plecam în excursii de o zi, închiriam un autobus și ieșeam în afara Sibiului, unde pe o colină organizam jocuri, făceam vânătoare de vreascuri și aprindeam un foc imens privind orașul. Nopțile se...
Scrisori, scrisori 2
de Gabriela Marieta Secu
Of, tată Hai s-o luăm cătinel... să-ți aduc aminte ceea ce nu mai ști, sau ceea ce n-ai avut timp să afli în acei ani pe care vrei să mi-i restitui... Aveam șapte ani când brusc ai dispărut,...
