"camera de sus" – 13714 rezultate
0.02 secundeMeilisearchirina munteanu
o viata monotona...intr-un oras banal, ingropat in rutina, intr-un bloc de la periferie, in camera in care lumea are alte cote...alte bariere, devine ireala.aici stau eu...si ma pierd mereu regasind drumul catre loc'sorul unde luna argintie guverneaza in noaptea purpurie,inmiresmata de arome tainice...acolo,la umbra copacilor, copilul incantator suspina si se joaca,plange si rade...iubeste...
17 poezii, 0 proze
Manuel Lozano
Manuel Lozano nació en Córdoba, Rep. Argentina. Es escritor (poeta, narrador, crítico literario y ensayista). Ha cursado estudios de literatura y lingüística en Europa. Es "Master en Historia de la Cultura Argentina" (Escuela de Administración Cultural -E.D.A.C-, Bs. As.), habiendo recibido la máxima calificación (10) y la medalla "Victoria Ocampo", por su tesis "El enigma Silvina Ocampo. La Paradoja y lo Sublime". Concluyó, en 1998, el "Master en Comunicación", en la Fundación de Altos Estudios en Arte y Comunicación (F.A.C.U). Para ello elaboró una tesis sobre la resignificaciones de la agonía y la muerte en los mass-media. Lozano proclamado "Joven Sobresaliente de la Rep- Argentina 1992 de la Cámara Junior", por unanimidadA la edad de dieciocho años, presentó en la Universidad Nacional de Córdoba, sus ensayos: "Shopenhauer y la Revelación del Budismo en Occidente", y "Platón, Plotino y Neoplatónicos en el Renacimiento Italiano", como así también empezó a dictar conferencias y...
9 poezii, 0 proze
Dumitru Ichim
n. 14 august 1944, comuna Dărmănești, județul Bacău. Poet, eseist și prozator. Fiul lui Dumitru Ichim, cântăreț bisericesc, și al Elenei (n. Cămară). Soțul poetei Florica Bațu. După cele opt clase elementare, urmează cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamțu (1959-1964). Liceul teoretic, fără frecvență, la Moinești. Licențiat al Institutului Teologic de grad universitar din București (1969). Teza de licență e susținută cu profesorul Petru Rezuș. Între 1968 și 1970 urmează cursuri pentru doctorat, secția Teologie sistematică, la catedra Teologie dogmatică, sub îndrumarea profesorului Dumitru Stăniloaie. Studiază la Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din Evanston, Illinois (Statele Unite), și la McCormik Presbyterian Seminary, Chicago, Illinois (1970-1972). Continuă studiile ca bursier al Consiliului Mondial al Bisericilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New Jersey (1972-1973). Îndrumătorul tezei de doctorat,...
11 poezii, 0 proze
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Andrea Ilies
Am venit pe lume la sfarsitul lunii lui Cuptor intr-un orasel de la poalele muntilor Calimani (Toplita, jud. Harghita). Fiind primul copil in familia mea si prima nepoata de altfel, am fost foarte mult indragita si chiar resfatata de tot neamul. Imi aduc aminte de zilele de la cresa si de prima tabara la mare (Navodari) aveam vreo 4 anisori si plangeam in fiecare seara dupa mami si tati, numaram pe degete zilele care ma desparteau de ei. Anul 1989 ma gasea intr-o camera de garda la spital cu injectia de penicilina in plina actiune, imi aduc aminte ca asistentele au inceput sa tipe, si tata m-a luat repede si am plecat, fugea cu mine in brate si nu intelegeam de ce. Pentru varsta la care eram atunci revolutia nu a facut nici o diferenta. De prima zi de scoala imi aduc aminte ca de un vis scaldat in emotii si teama. Simt si acum parfumul invatatoarei si mana ei calda.Anii de primara au trecut foarte repede, gimnaziul a fost mai diferit, nu imi placea matematica si stiu ca tremuram...
2 poezii, 0 proze
Cazac Lucian
Scoala Generala Nr 194 absolvit Scoala de muzica(in paralel) clasa: vioara si pian tehnic Liceul industrial Nr. 27 bacalaureat Scoala profesionala: strungar din 1982 Membru al Societatii Muzica interpret in cadrul orchestrei de camera Orfeu Membru al cenaclului Orfeu si euridice in cadrul Societatii Muzica (azi inexistent) Mentiune in cadrul festivalului Cantarea Romaniei pentru poezie si minipiese clasice pentru pian ocupatia actuala:lucrator intr-o fabrica de mobila
11 poezii, 0 proze
Mihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Virgil Gheorghiu
Virgil Gheorghiu (*22 martie 1903, Roman - †7 martie 1977, București) este un poet român, pianist și critic muzical. Virgil Gheorghiu s-a născut la 22 martie în Roman. După studii muzicale la Conservatorul din București (1928-1930), își continuă studiul la Viena și la Schola Cantorum din Paris. Debutează în literatură în 1925 cu volumul de poezii Cântările răsăritului, prefațat de Demostene Botez. Între 1926 și 1928 ia parte la mișcarea de avangardă din Iași și - împreună cu Aurel Zaremba - editează revistele suprarealiste Prospect și XX-literatură contimporană. Paralel cu cariera de muzicolog se desfășoară și cea de pianist, mai întâi în trio-ul Boniș (1932-1939) și, după război, la Filarmonica din București. Compune muzică vocal-simfonică și de cameră și este foarte activ ca cronicar muzical. Cariera sa, împărțită între muzică și poezie, se intersectează cu avangarda în perioada aderării la gruparea din jurul revistei unu, din care este însă exclus pentru că publica și în alte...
42 poezii, 0 proze
marin preda
Romancier Se naste în 1927, in judetul Teleorman, la Silistea-Gumesti, în familia lui Tudor Calarasu Termina în sat sapte clase si, între 1937-1940, este elev la Scoala Normala din Abrud, continuata la Cristuru-Odorhei si, dupa aceea, la Bucuresti. Ia examenul de capacitate, dar renunta la scoala E functionar la Institutul de Statistica, face corectura la Timpul, unde debuteaza în 1942 cu schita Pârlitu. Încurajat, publica apoi proza si e remarcat de Eugen Lovinescu la cenaclul Sburatorul În 1948, debut editorial: Întâlnirea din pamânturi. Tânarul nuvelist plateste, si el, tribut realismului socialist, ca majoritatea scriitorilor din perioada "dictaturii proletariatului" (Desfasurarea s.a.) Prima sa capodopera este Morometii (vol. I- 1955; vol. II-1967), carte care a fost apoi ecranizata A mai scris romanele: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Delirul, precum si a doua capodopera Cel mai iubit dintre pamânteni (1980), dupa care a fost gasit mort, în camera sa de creatie de la...
5 poezii, 0 proze
Jemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
camera de sus
de daria caza
făcusem țăndări fereastra peste tot erau amprentele mele cioburi amestecate cu țigările ei cu oase de pui și bucăți din zidul bisericii n-aș fi vrut să ajung acolo dar ea mi-a amintit că-mi alesesem...
Camera „de sus” a Bunicii
de Daniela Luminita Teleoaca
S-a mai păstrat o vreme. Suficient – cred eu – cât să-i pună pe fugă pe toți cârcotașii. Asta pentru că – zică oricine ce-ar zice! – CÂND POVESTEA A FOST, ÎN RUPTUL CAPULUI NU ARE CUM SĂ SĂ ȘTEARGĂ...
Camera „de sus” a Bunicii (2)
de Daniela Luminita Teleoaca
S-a mai păstrat o vreme. Suficient – cred eu – cât să-i pună pe fugă pe toți cârcotașii. Asta pentru că – zică oricine ce-ar zice! – când povestea a fost, în ruptul capului nu are cum să să șteargă...
din camera de sus
de ștefan ciobanu
auzeam doar cum ciocneau paharele și foitul tacâmurilor pe farfurii seara coboram scările cu pași de nou născuți să nu eliberăm din lemnul putred scârțâitul șarpe ajungeam în grădină (uneori uzi)...
Camera de la sfarsitul holului
de Coco Chanel
Sunt lucruri care ni se sterg, pur si simplu, din memorie fara ca noi sa bagam macar de seama. De cele mai multe ori, aceste lucruri se disting prin caracterul lor insolit, lugubru, sinistru. Noi le...
La început „Cuvântul” nu era de genul neutru
de Vasile Munteanu
citesc și scriu dintr-o pornire erotică pentru cuvânt; ai mei m-au conceput între camera de lucru ticsită cu opere clasice și bucătărie – „după”, tata citea rubrica sport într-un observator mama își...
Era vorba de noi
de Dragos Serban
Era vorba să vorbim despre noi în seara asta. Să mâncăm un pișcot, să bem un ceai fierbinte, față în față, relaxați în două fotolii mari și comode. Și să vorbim despre noi. Să cânte la radio un...
Minunile de la Castranova. Monumentul îngrădirii
de george geafir
Dintotdeauna și pretutindeni s-au petrecut minuni pe pământ, de la minuni ale lui Dumnezeu până la minuni ale lumii. Atât puterea religioasă, cât și cea laică, din nevoia de a fi recunoscute ca...
De încălțat
de Ottilia Ardeleanu
Pielea fusese bătută cu forță. I s-au aplicat diverse tratamente până ce a căpătat culoarea și moliciunea dorite. Vecinii nu ripostau. Erau obișnuiți cu pocniturile și cu mirosul înțepător. Știau și...
Casa de piatra
de Paul Pietraru
Următoarele trei zile au fost la fel de pline și au trecut la fel de repede. Aceleași întâlniri matinale, bucuria ei tot mai evidentă de la o zi la alta, bucurie ce mie îmi era de ajuns pentru toata...
