"azi nu ți-am auzit vocea" – 20119 rezultate
0.04 secundeMeilisearchandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
Monahia Parascheva Avădanei
Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...
9 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Yna Y.
Sunt o rockeritza inraita...mai exact blakceritza...caruia ii place sa scrie...si sa citeasca..ceva nou in ziua de azi,nu?...Mai pesimista ca mine...(in sensu` bun)..nu o sa gasesti..vorba aia "gandeste`te la ce e mai rau..si o sa afli ce se intampla cu adevarat".. Dar gata...sa nu va mai stresez...
3 poezii, 0 proze
george dolphy olteanu
Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...
1 poezii, 0 proze
Nu Conteaza
Nu. Nu azi. Nu maine. Niciodata.
1 poezii, 0 proze
Dimitrie Karnabatt
"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...
5 poezii, 0 proze
Gottfried Benn
Gottfried Benn (2 mai 1886 în Mansfeld, Brandenburg - 7 iulie 1956 în Berlin) a fost un doctor, poet și eseist german. Se recunoaste azi ca Benn nu este numai unul dintre marii poeti germani ai vremii, alaturi de Rilke, George, Trakl ci poate celk mai influent, pentru ca a sintetizat o intreaga epoca si un intreg curent. *** Born: 2-May-1886 Birthplace: Mansfeld, Germany Died: 7-Jul-1956 Location of death: Berlin, Germany Cause of death: unspecified Remains: Buried, Dahlem Waldfriedhof, Berlin, Germany Gender: Male Religion: Lutheran Race or Ethnicity: White Sexual orientation: Straight Occupation: Poet, Author Nationality: Germany Executive summary: Postwar Germany's T. S. Eliot Military service: German Army (WWI) Wife: (#1, d. 1914) University: University of Marburg University: Medicine, Kaiser Wilhelm Academy, Berlin Georg Büchner Prize 1951 Author of books: Morgue und andere Gedichte (1912, poetry) Fleisch (1917, poetry) Statische Gedichte (1948, poetry) Doppelleben (1950, memoir,...
5 poezii, 0 proze
Ermin-Mircea Ivanof
Azi dimineata m-am nascut intr-o iurta la marginea unei stepe pe o planeta ce acum nu mai exista...Eh,de azi dimineata si pana acum...ochii mei au vazut...douazeci de secole de civilizatie au dat nastere unui inocent.. Sunt o fiinta a sec XVI pierduta in sec XXI....
16 poezii, 0 proze
azi nu ți-am auzit vocea
de Leonard Ancuta
chiar dacă am aprins farurile pînă la buzău și înapoi și m-a luat și ploaia de plîngea lumea în cafeaua mea azi a plouat și ștergătoarele băteau ca inima rea aș trece pe roșu ca o salvare dacă ar fi...
de ce acum sunt trista...
de Mihai Lidia
de ce acum sunt tristă? și mai ales de ce am lăsat să se vadă că sunt tristă? - \"nu mai râzi așa cum râdeai înainte...\" - \"înainte erai mai veselă. râdeai mai mult. ce s-a întâmplat?\" - \"de ce...
Tempus fugit
de Andrada Ianosi
ți-am auzit vocea în toate orele anotimpurilor respirația și bătăile pleoapelor când închideam oamenii în mine și-ți dăruiam în fiecare zi câte unul cu ochii mari și nerăbdarea unui copil îmi...
Nastere unei noi morti
de chivulescu cosmin
“Nu ti-am cerut nimic pana azi. Am acceptat toate porcariile din viata mea, si nu ti-am cerut nimic. Absolut nimic. Dar acum te rog, iti cad in genunchi.. te rog nu o lasa sa moara.. e cel mai...
Taceri contra cost
de Adria Martin
Taceri contra cost ~adria~ Azi, cand ti-am auzit vocea, Cand mi-ai pronuntat numele, Cum numai tu o faci, Toata fiinta mea Se concentrase, se lipise De receptor. Sa-ti aud respiratia, Sa nu scap...
Nimic nou pe coasta de Est
de Ioan Dan
În tavernă nu se mai fumează a decretat primarul din biroul cu iz de havană băieții nervoși fac un drum mai puțin beau direct la veceu colțul nostru e umbrit ține berea acră în halbă îmi spui că e...
Spre necunoscut Capitolul IX
de nicolae tomescu
Nu împlinise încă patru ani și Victoria și-a speriat părinții. Dispăruse de acasă. Era într-o duminică de vară, pe vremea ujinei, după secerat. Părinții stăteau pe butucul unui plop lung, pus pe...
Victoria lui Ilină
de nicolae tomescu
Nu împlinise încă patru ani și Victoria și-a speriat părinții. Dispăruse de acasă. Era într-o duminică de vară, pe vremea ujinei, după secerat. Părinții stăteau pe butucul unui plop lung, pus pe...
Prizonierul cuvintelor - I V -
de Emil Iliescu
La amvon a urcat un bărbat venerabil ca vârstă. Cu ograda bărbii ușor ninsă. Părul prins la spate într-o coamă ce-i bătea umărul. Îmbrăcat într-o sarică lungă până la pământ. Cu comănac pe cap. S-a...
Agapa inocenților
de matei dumitru
Agapa inocenților VI Pe scara ce urcă la etajul doi, apare Georgeta și se oprește într-o poziție în care , pentru o clipă, absolut întâmplător, capotul îi alunecă întro parte, descoperindu-i piciorul...
